Țuțora între trecut, prezent și viitor
Fotografie: Facebook.com
Doamne, cîte a văzut acest loc minunat, situat pe malul Prutului și cunoscut ca Țuțora! Pe aici au trecut comercianți de tot soiul, veniți de departe și mergînd la fel de departe. Pe aici au fost date lupte aprigi, inclusiv de oștenii lui Ștefan cel Mare. Pe aici au fost și tătari, și turci, și polonezi… Acum e liniște. Din cînd în cînd, vin arheologi pentru a scoate la suprafață noi vestigii ale istoriei. E foarte mult de cercetat și, dacă ar fi bani și dorință, cine știe ce ar mai descoperi.
După o pauză de cinci ani
Muzeul de Istorie și Etnografie din Ungheni a reluat săpăturile arheologice în Valea Țuțorei, situată pe malul Prutului, în preajma satului Buzduganii de Jos. S-au desfășurat în luna august, la inițiativa directorului muzeului, Vasile Iucal. Au fost implicați și doi arheologi: Alexandru Levinschi de la Muzeul Național de Istorie a Moldovei, și Larisa Ciobanu de la Institutul Patrimoniului Cultural. Primele săpături au fost făcute aici în 2008, apoi au continuat în 2009. Timp de patru ani nu s-a mai făcut nimic în această zonă, lucrările fiind reluate în 2014.
O vedetă în lumea științifică
”Țuțora este o vedetă în lumea științifică”, a explicat dînsul. Drept confirmare sînt cele circa o mie de vestigii descoperite în primele două sezoane de cercetări, majoritatea – din ceramică de epocă. Și cei doi arheologi consideră că lucrul început, acum șase ani, este mai mult decît binevenit, întrucît, potrivit lor, pînă acum în R. Moldova nu prea s-au cercetat asemenea situri arheologice. ”Noi am scris, am făcut prezentări la sesiuni științifice despre Țuțora, dar acestea erau bazate mai mult pe mărturii scrise din epoca medievală. Săpăturile ne-au arătat că locul are o istorie mult mai veche, căci am descoperit aici vestigii din perioada prescitică, care datează cu sfîrșitul secolului al VII-lea înainte de Cristos”, a adăugat Vasile Iucal.
Descoperiri
În timp ce discutam cu oamenii de știință, în locul cu pricina au fost găsite fragmente de ceramică de la un vas pentru provizii. Tot în acea zi, a fost găsit, la o adîncime de 1,2 metri, și un trunchi de lut ars. ”Este o piesă interesantă, unicală. Deocamdată, nici noi nu știm ce poate fi”, a mărturisit Alexandru Levinschi.
Anterior, tot în acest an, cercetătorii au găsit un vîrf de săgeată din bronz, două gloanțe de mușchete medievale, ceea ce, potrivit lor, denotă că aici au fost prezente, cîndva, armate poloneze. ”În cadrul armatei poloneze a regelui Zamoyski exista un detașament de mușchetari care turnau gloanțe aici, pe loc”, explică Alexandru Livinschi, menționînd că, în anii precedenți, tot aici a fost găsit și un clește special pentru realizarea acestor gloanțe.
Mai pe scurt, săpăturile, după cum ne-a spus Vasile Iucal, au adus roade bogate în toți anii. Scopul final, însă, nu a fost atins. ”Încă rămîne nedescoperită vatra tîrgului Țuțora. Indiscutabil, ceea ce am găsit pînă acum este de interes pentru publicul larg, dar, pentru istoria locului, ar fi nevoie de găsit vatra tîrgului”, a menționat dînsul, subliniind că cercetătorii se confruntă cu două mari piedici: lipsa banilor și căutătorii de comori.
Sacrificiul a fost mare
Săpăturile arheologice în Valea Țuțorei vor continua și în anii următori. În acest an, bugetul prevăzut pentru aceste lucrări a fost deja epuizat. Potrivit lui Vasile Iucal, au fost cheltuite 31 mii de lei, dintre care 19 mii sunt din bugetul Secției Cultură și Turism Ungheni, iar restul, circa 12 mii de lei – din bugetul muzeului local. Sacrificiul a fost mare. ”În acest an, ne-am luat rămas bun de la celelalte activități ale muzeului, fiindcă toți banii i-am îndreptat la săpături”, a spus directorul. A meritat însă, căci ”cercetările arheologice au o importanță incontestabilă pentru istoria Ungheniului”.
Strică tabloul istoric
În ceea ce privește căutătorii de comori, cu ei e și mai complicat. Nimeni nu-i poate pune la punct, susțin arheologii, pentru că, la ora actuală, legea în acest sens nu lucrează. ”Pe aici sînt mulți căutători de comori, care au tehnică performantă, detectoare de metale și cu ele ”curăță” bine locul la suprafață”, afirmă Vasile Iucal. ”Acești oameni ne strică tabloul istoric, dăunînd astfel științei”, adăugă Alexandru Livinschi. ”Dacă n-ar fi existat acest fenomen negativ, numit arheologie neagră, poate că am fi putut contura mult mai simplu așezarea veche a Țuțorei”, a spus și Vasile Iucal.
”Vadul lui Vodă al Ungheniului”
Fiind întrebat cum vede viitorul acestui loc supus cercetărilor arheologice, Vasile Iucal a opinat că această zonă are un mare potențial turistic. ”Dacă aici s-ar investi bani, am putea avea un Vadul lui Vodă al Ungheniului”, a încheiat dînsul.
Lasă un răspuns