Unghenenii vor o viaţă fără tuberculoză
Îndemnul tinerilor voluntari ungheneni: Stop tuberculoza!
„Vrem o viaţă fără tuberculoză” – acesta a fost genericul unei mese rotunde, organizate de Centrul Comunitar de Suport al Pacienţilor cu Tuberculoză (CCSTB) din Ungheni, cu ocazia a doi ani de activitate a acestuia. Evenimentul s-a produs pe 28 februarie şi a adunat medici de familie, asistenţi medicali, reprezentanţi ai administraţiei publice locale, dar şi voluntari ai Centrului Comunitar.
În discuţie au fost puse diverse subiecte ce ţin de tuberculoză. „Este o problemă foarte importantă şi, pentru a mia oară, vrem să atenţionăm că avem o maladie foarte periculoasă, care se numeşte tuberculoza”, a subliniat, chiar în debutul discursului său, Lidia Crăciun, directoarea Spitalului raional Ungheni, medic pneumolog de profesie.
O problemă de importanţă vitală
Ea a adus la cunoştinţa celor prezenţi care este realitatea la moment în ceea ce priveşte tuberculoza. „Deşi au trecut peste 100 de ani de la descoperirea agentului patogen al tuberculozei, această maladie rămine o problemă medicală şi socială de importanţă vitală”, a subliniat dînsa, după care a adus în prim-plan şi cîteva date destul de îngrijorătoare: în lume, în fiecare secundă, o persoană este infectată cu bacilui Koch, în fiecare 4 secunde cineva se îmbolnăveşte de tuberculoză, iar în fiecare 10 secunde un bolnav cu tuberculoză decedează.
Nu au lipsit nici alte date, la fel de relevante, dar şi îngrijorătoare. În prezent, fac tuberculoză preponderent bărbaţii tineri, din sectorul rural, cu condiţii nesatisfăcătoare de trai sau fără domiciliu şi un loc de muncă stabil, migranţii (cei mai mulţi fiind cei ce au revenit din Rusia), persoane din grupurile de risc. Mulţi provin din focare de tuberculoză sau sînt consumatori de alcool.
Cifrele vorbesc de la sine
Datele ce urmează au fost enunţate, în cadrul mesei rotunde, de către Lidia Crăciun, şi se referă la anul 2013.
Din cazurile de tuberculoză depistate în raionul Ungheni, 5 se referă la persoane contactate cu tuberculoză, 4 – care suferă de maladii psihice, 13 – de alcoolism cronic, 44 – aflaţi peste hotare, 61 – din grupul de risc, 74 – din categoria persoanelor defavorizate, 19 – pensionari, 8 – copii, 34 – angajaţi, 123 – cu vîrstă aptă de muncă. Din numărul total de bolnavi 73,46% sînt bărbaţi, 69,38% – din mediul rural, 73,46% – neasiguraţi, 30,6% – migranţi, 53,06% – cu condiţii nesatisfăcătoare, 6,12% – fără domiciliu, 52,5% – din grupurile de risc, 87,75% – apţi de muncă. Cele mai multe cazuri de tuberculoză au fost înregistrate în oraşul Ungheni – 53, după care urmează Corneşti – 17, Sculeni – 11, Măcăreşti – 9, Petreşti – 8, Mănoileşti – 6, Pîrliţa – 5, Cioropcani şi Valea Mare – cîte 4.
Motivele sînt arhicunoscute, ele fiind reamintite de către Lidia Crăciun: populaţia slab informată, nivelul jos de cultură sanitară, consumul excesiv de alcool, tabacismul răspindit.
Ce se face?
În baza Strategiei ”Stop tuberculoza” a fost elaborat un plan naţional de măsuri pe termen mediu pentru activităţile de control al acestei maladii. Totodată, sînt utilizate sursele financiare ale granturilor oferite de către Fondul Global pentru fortficarea serviciului de control şi profilaxie a tuberculozei, astfel ca să fie obţinută o stabilitate în activitatea serviciului pneumoftiziologic. Se face tot pentru asigurarea tratamentului supravegheat. În acest sens, deschiderea Centrulului Comunitar de Suport al Pacienţilor cu Tuberculoză la Ungheni a fost mai mult decît binevenită. Lidia Crăciun a vorbit şi despre implicarea administraţiei publice locale, a Inspectoratului de poliţie, a asistenţilor sociali în controlul tuberculozei. Lunar, această chestiune se discută la şedinţa cu participarea reprezentanţilor sistemului de sănătate din raion.
În consecinţă, s-a mărit rata succesului la tratament, s-a micşorat numărul de abandonuri de tratament.
Cuvîntul reprezentantului autorităţilor
Petru Langa, vicepreşedintele raionului Ungheni, responsabil de domeniul sănătate, prezent şi el la eveniment, a menţionat că numărul mare de cazuri de tuberculoză la Ungehni se explică prin faptul că atît oraşul, cît şi multe localităţi sînt în zona de frontieră, ceea ce presupune un o migraţie mai intensă a populaţiei şi, implicit, mult mai multe contacte. Dînsul a ţinut să sublinieze că, graţie eforturilor din ultimii ani, situaţia, totuşi, se ameliorează cîte puţin. E nevoie însă de o implicare totală, nu doar a cadrelor medicale, ci a fiecărui cetăţean în parte, căci “tuberculoza vizează nu doar instituţiile medicale, ci întreaga societate”.
Probleme
Nu au rămas fără atenţie nici problemele care apar la nivelul instituţiilor specializate. Este vorba, în mod special, despre insuficienţa cadrelor şi migrarea personalului calificat din sistem, din cauza salariilor mici. Totodată, o parte dintre bolnavi, mai ales din categoria celor defavorizaţi, continuă să aibă o atitudine neglijentă faţă de sănătatea proprie. Cu ei se lucrează în permanenţă, li se explică situaţia în care se află, care sînt riscurile şi ce trebuie să facă pentru a se trata.
Un centru model
Fiind prezentă la masa rotundă de la Ungheni, Cristina Celan, reprezentanta Centrului pentru Politici şi Analize în Sănătate (PAS), graţie căruia a fost deschis Centrul Comunitar de Suport al Pacienţilor cu Tuberculoză din Ungheni, a dat o apreciere înaltă activităţii de aici. Reamintim că această instituţie are ca scop informarea, educarea sanitară, consilierea, acordarea de suport psihologic şi material pentru pacienții cu tuberculoză. „Noi ne mîndrim cu Centrul comunitar din Ungheni”, a declarat, la final, Cristina Celan.
Lasă un răspuns