Printre cei mai buni în republică
Anul 2013 este unul foarte bun pentru ÎSS “Silva-Centru” Ungheni. Cel puţin, aşa a declarat directorul Nicolae Lăpteanu, care are suficiente motive de satisfacţie în preajma Zilei profesionale a silvicultorilor, sărbătorită, tradiţional, pe 21 septembrie.
În 2013, după mai bine de 40 de ani, a fost electrificată pepiniera silvică, ceea ce va da posibilitatea, de acum înainte, să fie asigurată irigarea celor 42 de hectare de aici. Pînă în prezent, apa era transportată de la o distanţă semnificativă şi, practic, era imposibil să fie asigurată o irigare de calitate. Iar în pepinieră este pregătit tot materialul săditor pentru împădurire. “Fără ameliorație nu faci nimic”, face o remarcă Nicolae Lăpteanu.
În 2013, întreprinderea a achiziționat un încărcător, care le va fi de mare ajutor silvicultorilor. Pînă acum, lemnele erau încărcate manual, ceea ce nu era deloc uşor în condiţiile în care masa lemnoasă constituie circa zece mii de metri ster.
În 2013, a fost implementat un nou serviciu pentru populaţie. “Acum, omul, dacă doreşte să achiziţioneze lemne de foc, vine la întreprindere, plătește pentru acestea, pentru încărcat, pentru transport, lasă adresa și noi îi aducem lemnele acasă”, explică Nicolae Lăpteanu. În plus, circa 800 metri steri de lemn deja au fost depozitate pe teritoriul garajului întreprinderii, ceea ce face să deservirea oamenilor să fie mult mai operaitvă.
În 2013, întreprinderea a obţinut o roadă foarte bună la orz – peste 3000 kg/ha, şi la grîu – 3600 kg/ha. Au fost recoltate şi plante medicinale în cantităţi mari. De exemplu, măceș în stare proaspătă – peste 60 de tone. Anume aceste activităţi aduc un venit suplimentar întreprinderii. De altfel, ÎSS “Silva-Centru” Ungheni se află printre lideri în republică în ceea ce priveşte situaţia financiară.
“Noi nu avem datorii la salarii, la impozite, nu avem penalități. În 2010, cînd am preluat întreprinderea, penalitățile erau de 145 mii de lei. Despre profit – nici vorbă, aveam pierderi de 200 mii de lei”, spune Nicolae Lăpteanu, după care explică în ce rezidă succesul: “Cheia este la cel care-i mobilizează pe toți, adica managerul. Dar managerul e ca un general – fără armată nu faci nimic. Deci, echipa este cea care asigură succesul întreprinderii. Trebuie să avem oameni potriviți la locul potrivit, altfel nu merge”.
Printre oamenii potriviţi la locul potrivit directorul i-a menţionat pe: Ştefan Golimaz, pădurar, şi Vasile Popa, maistru-tehnician la Ocolul Silvic (OS) Cornești, pe Constantin Popa, pădurar, şi Mihai Peschin, maistru-tehnician la OS Pîrlița, pe Vladimir Rusu, pădurar, şi Serghei Racoviț, șef adjunct al OS Sculeni, pe Ion Toma, pădurar, şi Petu Iachimovschi, maistru-tehnician la OS Ungheni. Specialişti cu inimă, silvicultori adevăraţi, patrioţi ai fondului forestier – aşa i-a caracterizat dînsul.
Aceleaşi cuvinte pot fi spuse şi în adresa proaspătului inginer-şef al întreprinderii, Victor Gorincioi, care şi-a început activitatea de la simplu pădurar, trecînd toate treptele ierarhice din silvicultură. Chiar dacă are abia o lună de activitate în noua funcţie, dînsul ştie bine ce are de făcut. “Ne dorim ca în urma noastră să rămînă o pădure sănătoasă, de aceea trebuie să avem grijă s-o păzim, să efectuăm toate lucrările la timp şi calitativ. Avem cu cine şi cu ce, căci întreprinderea noastră e prosperă, cu oameni oneşti”, ne-a spus.
Cifrele vorbesc de la sine
Potrivit contabilei-şefe a ÎSS “Silva-Centru” Ungheni, Tatiana Uşurelu, veniturile pentru opt luni ale anului 2013 au constituit aici 6,5 milioane lei. Impozitele şi taxele achitate pentru această perioadă sînt de 1 milion 200 mii de lei, iar contribuţiile de asigurări sociale şi primele de asigurări medicale – de peste un million de lei. Din activitatea operaţională, întreprinderea are un profit de 500 mii de lei.
Chiar dacă salariul mediu pe întreprindere este încă relativ mic – circa 3000 de lei – acesta este stabil şi cu siguranţă. În plus, angajaţii au parte şi de premii, şi de anumite facilităţi la achiziţionarea lemnelor de foc sau a porduselor cerealiere.
UNGHENI | Lucia Bacalu
Lasă un răspuns