Aici oamenii ar putea veni să-şi lase banul

„Casa părintească” de la Palanca, Călăraşi
În fotografie: „Casa părintească” de la Palanca, Călăraşi
Sursa: casaparinteasca.wordpress.com

Cum poţi îmbina utilul cu plăcutul, iar, pe deasupra, să mai faci şi bani? Simplu. Să dezvolţi turismul, un domeniu care ar aduce mulţi bani în regiunea Ungheni-Nisporeni-Călăraşi, susţine Serghei Cladco, preşedintele filialei Ungheni a Camerei de Comerţ şi Industrie.
Pentru aceasta însă, consideră dînsul, e nevoie de iniţiativă. De iniţiativă privată şi o politică a statului bine pusă la punct. „Ar trebui să fie deschise diverse trasee turistice, să fie create zone de agrement cu pensiuni bine amenajate. Aici oamenii ar putea veni să-şi lasă banul, dar şi să se odihnească foarte bine, scăpînd de gălăgia mediului urban şi de toate grijile”, explică Serghei Cladco.
Fiind întrebat dacă dezvoltarea turismului în regiunea Ungheni-Nisporeni-Călăraşi are sorţi de izbîndă, dînsul a răspuns fără pic de ezitare: „Da. Foarte mulţi străini care vin pe aici, rămîn încîntaţi de cele văzute, de peisajele noastre, cu dealuri şi păduri, cu turme de oi. Noi sîntem arhiobişnuiţi cu ele şi nici nu le mai observăm frumuseţea. Dimpotrivă, ne pare că totul e rău, că nu avem ce arăta. Îndrăznesc să spun: noi avem de toate, mai puţin iniţiativă şi promovare”.
Totuşi, potrivit şefului filialei Ungheni a Camerei de Comerţ şi Industrie, există deja exemple pozitive. Acestea sînt, preponderent, în raionul Călăraşi. Serghei Cladco s-a referit, în mod special, la Casa părintească a Tatianei Popa din satul Palanca, care „şi-a făcut deja un nume nu doar în republică, ci şi peste hotare, fiind o combinaţie organică între istoria casei părinteşi şi tradiţiile locale”. Aici vin foarte mulţi turişti, aici au loc festivaluri, şcoli de vară, seminare… Sau Casa mierii din Răciula. Există perspective pentru dezvoltarea turismului rural şi la Nisporeni, consideră Serghei Cladco, căci aici sînt foarte multe monumente istorice şi ale naturii. Nici Ungheniul nu poate fi neglijat. „De ce să nu revenim la ideea fortificării rezervaţiei „Plaiul fagului” cu lanţul său de lacuri, cu  pădurile unicale, cu aerul deosebit, cu un regn animal exclusiv? De ce să nu fie valorificată această zonă mai mult? Ştim că funcţionează acolo o tabără de odihnă pentru copii – dar numai două luni pe an. De ce nu ar fi utilizată la maximum, tot anul? Sigur, e nevoie de investiţii, dar, în final, am obţine o adevărată perlă pentru R. Moldova”, susţine Serghei Cladco.
Revenind, recent, de la Congresul European de Turism Rural, desfăşurat la Piatra Neamţ, România, sub patronajul Comisiei Europene și al Organizației Mondiale de Turism, dînsul s-a declarat încrezut în viitorul turismului în R.Moldova. „Oamenii nu mai vor să lenevească, să stea toată ziua lungiţi într-un pat sau pe o plajă. Oamenii vor mişcare, mişcare activă, cognitivă, să cunoască ceva nou, util, plăcut, să valorifice necunoscutul”. Iar Moldova, inclusiv regiunea noastră, este tocmai ceea de ce are nevoie un om care „nu a văzut în viaţa sa, pe viu, un cal, o vacă sau o găină, nu a văzut cum se prepară o mămăligă cu jumări, plăcinţele la cuptor sau  sărmăluţe”.
Lucia Bacalu

1 afișări

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *