Arome la ghiveci

Plantele aromate sînt vedetele artei culinare – frumos colorate și înmiresmate, dar și foarte ușor de crescut. Ele dau o mireasmă unică şi locului în care cresc. Majoritatea se înmulțesc prin semințe, însă e de preferat să fie cumpărate sub formă de răsaduri.
Dacă procurați, totuși, semințe, nu uitați să verificați pe plic termenul de valabilitate. În cazul răsadurilor alegeți plante sănătoase, cu frunze nepătate.
Așadar, cele mai folosite sînt:
Dafinul (Laurus nobilis) – tolerează umbra, dar se simte excelent și în plin soare; preferă solul permanent umed. Alegeți lăstari semilemnificați și tăieți fragmente de 7-8 cm. Plantați butașii într-un amestec de nisip și turbă și așezați-i în camere semiumbrite, la o temperatură constantă de 15 grade Celsius. Feriți-i de curenții de aer acoperindu-i cu un vas de sticlă cu folie de plastic transparentă. Frunzele plantei adăugă o aromă puternică mîncărurilor preparate înăbușit și sosurilor. Ele se pot păstra în formă uscată sau proaspătă tot anul. Toamna puteți tunde Dafinul, obținînd diverse forme ale coroanei.
Pătrunjelul (Petroselinum crispum) – se înmulțește prin semințe; acceptă semiumbra și preferă solul umed. Pătrunjelul însoțește aproape toate felurile de mîncare, dîndu-le un gust deosebit. În general, se adăugă proaspăt tocat înainte de servire. Dintre toate plantele aromate conține cea mai mare cantitate de vitamina C, precum și vitaminele A și B. Se poate păstra proaspăt (prin congelare) sau uscat (se ține în pungi de hîrtie sau de pînză). Pătrunjelul creț are o aromă mai puternică decît cel obișnuit. Mestecat după mese, împrospătează respirația.
Menta (Mentha piperata) – preferă locurile umede și umbroase. Este rezistentă la temepraturile scăzute din timpul iernii. Menta este mult apreciată pentru mirosul său pătrunzător, ca și pentru proprietățile tămăduitoare. Din frunzele de mentă se prepară ceaiuri, salate sau se ornează înghețatele și salatele din fructe. Se poate păstra în stare proaspătă sau uscată. Menta mai este utilizată în fitoterapie, fiind un tonic general al organismului.
Rozmarin (Rosmarinus officinalis) –  se înmulțește prin semințe sau butași. Preferă soarele puternic și pămîntul bine udat. Este sensibil la frig și rezistent la secetă. Dă un gust deosebit fripturilor de miel, sosurilor de roșii, legumelor gătite la grătar. Se păstrează ca plantă verde în ghiveci sau uscată. Rozmarinul este o plantă plăcut mirositoare și medicinală. Din tinctura de rozmarin se fac soluții și creme pentru tratarea reumatismului și migrenelor.
Salvie (Salvia officinalis) – se înmulțește prin semințe, semănate primăvara devreme. Preferă locurile călduroase cu lumină puternică și soluri fertile, permeabile, bogate în calciu. Întrucît are o aromă puternică, o puteți folosi cu măsură în sosurile pentru paste, în tocănițe sau în mîncăruri cu carne de porc. Cîteva frunze mărunțite în mîncăruri grase vor da acestora o savoare picantă, foarte apreciată.
Cimbru (Thymus vulgaris) – se înmulțește prin semințe (toamna) sau prin separarea tufei (primăvara). Preferă soarele direct și solul alcalin, bine drenat. Frunzele de cimbru parfumează atît salatele, cît și fripturile. Alături de pătrunjel și dafin, acompaniază sosurile marinate și mîncărurile din legume.