Despre armată, banditism de cazarmă şi sănătatea soldaţilor

O discuţie cu Gheorghe Cimbriciuc, comandatul Centrului militar teritorial Ungheni
Care este imaginea armatei în societate?
Sondajele arată că armata se află pe locul doi, după biserică, în ceea ce priveşte încrederea populației. Aceasta mă face să cred că și imaginea armatei în societate este bună. Da, în cazarme nu este confortul de acasă pe care și-l doresc unii tineri, dar de aceasta e și armata: pentru a educa bărbați adevărați și a le oferi deprinderi de viață în condiții optime.
Cît de sănătoasă este tînăra generație care merge azi la armată?
Cu regret, tinerii nu au sănătatea pe care ne-am fi dorit-o. Din cei 400 de tineri care au trecut comisia medicală în acest an, majoritatea nu corespund cerinţelor. Un exemplu: pentru a sluji în unitățile de elită, un tînăr trebuie să aibă gradul de limită de sănătate unu, adică să fie perfect sănătos. Să ştiţi că este foarte greu de găsit băieți care să corespundă acestor cerințe.
Ce studii au viitorii apărători ai Patriei?
Aproximativ 90 la sută dintre ei au doar studii gimnaziale, adică nouă clase. Mai rar, dar sînt și băieți care merg în armată după treapta liceală. În ultima încorporare a fost unul. Sînt şi soldați după absolvirea școlilor profesionale. Chiar avem sarcina de a recruta tineri cu anumite profesii: șoferi, bucătari, muzicanți. În prezent, la mare căutare sînt tinerii cu studii medicale. Din practica mea de serviciu ştiu că majoritatea soldaților-medici rămîn să lucreze pe contract în rîndurile forțelor armate. Aici au posibilități mai mari de a-și face o carieră, au  condiții de muncă foarte bune, li se conferă grade militare şi un salariu decent.
Am avut ocazia, nu demult, să văd soldați care nici nu știu a citi bine…
Sînt de acord cu observația dumneavoastră. Dar noi, cînd selectăm tinerii pentru armată, avem alte cerințe. În primul rînd, tînărul trebuie să corespundă din punct de vedere al condiției fizice și de sănătate. Pe parcursul serviciului militar însă ținem cont și de pregătirea spirituală a lor, antrenîndu-i în diverse activități culturale. De asemenea, unitățile militare au biblioteci, unde soldații au posibilitatea să citească, să se informeze.
Am observat, la ceremoniile de încorporare, mame care-și petreceau feciorii la armată cu o doză de îngrijorare. Dînsele îi tot sfătuiau să nu se implice în conflicte de cazarmă. Ce poate să însemne aceasta?
Cu părere de rău, mai au loc cazuri pe care eu le numesc banditism de cazarmă. Să nu uităm că fiecare tînăr vine dintr-un mediu al său, cu o educație a sa, mai bună sau mai rea. Ajuns în colectivul de băieți, el se poate evidenția ca lider. În cazul cînd  nu are cei șapte ani de acasă, apar anumite neînțelegeri ce pot duce la „reglări de conturi”. Dar Procuratura militară are o atitudine foarte serioasă făță de asemenea cazuri. Totodată, pînă a depune jurămîntul militar, soldații sînt informați despre normele de conduită și prevederile Codului penal, depunîndu-şi în acest sens şi semnătura. Totul însă, repet, depinde de educația de acasă.
Cît de des se atestă acest banditism de cazarmă?
Cazurile sînt tot mai rare, dar nu aș putea spune că banditismul de cazarmă a fost dezrădăcinat. Mai persistă, deşi se duce o luptă foarte mare în acest sens. Personal, de 17 ani sînt în activitatea militară, de tot atîta timp lupt cu banditismul de cazarmă și o voi face în continuare.
Cît de solicitată este profesia de militar de către tînăra generație?
În acest an, de exemplu, au depus actele la Academia Militară 25 de tineri ungheneni. De fapt,  totdeauna au fost mai mulți doritori de a face o carieră militară la Ungheni în comparaţie cu Nisporeniul sau Călăraşiul. E şi de înţeles: Ungheniul are tradiţii militare, aici au apărut deja  dinastii de militari.
Ina Landa