Minunile ceaiului de troscot

Ceaiul de troscot este un preparat folosit în scop medicinal, intern sau extern. De cele mai multe ori, ceaiul de troscot este recomandat în caz de tuberculoză pulmonară, gastrită, diaree sau hipertensiune arterială. Nu se cunosc în prezent contraindicaţii în ceea ce priveşte această plantă, însă femeilor însărcinate li se recomandă să-l evite.
Troscotul este utilizat în special în tratarea afecţiunilor de rinichi. Planta are un efect antiinflamator, cicatrizant, calmant, hemostatic şi remineralizant. Ceaiul de troscot este administrat pentru a favoriza creşterea cantităţii de urină eliminată. Ceaiul este recomandat în caz de colecist, pietre la rinichi, litiază. Pe lîngă rinichi, ceaiul de troscot este benefic în tratarea afecţiunilor tubului digestiv şi cele ale aparatului respirator. Băutura se consumă în caz de gastrită, hemoroizi, hemoragii intestinale, bronşită etc. Alte afecţiuni în cazul cărora este recomandat acest ceai sînt: diabet, guta, menoragie, obezitate, de asemenea şi în caz de holeră sau insuficienţă cardiacă. Troscotul este folosit şi în cadrul unor diete. Pentru persoanele anemice sau aflate în convalescenţă, ceaiul de troscot are un efect mineralizant.
Ca tratament extern, ceaiul de troscot se foloseşte în caz de varice, răni sau reumatism.
Cum se prepară ceaiul de troscot?
Se pun 1-2 linguriţe de troscot în 200 ml de apă clocotindă. Se lasă pentru 15 minute. De obicei, tratamentul cu ceai de troscot durează o perioadă îndelungată, cu 3-4 căni consumate zilnic.
În aplicarea externă, ceaiul trebuie preparat din 3 linguri de troscot la 200 ml de apă. Soluţia se utilizează sub formă de comprese sau băi locale. Troscotul se mai foloseşte şi sub formă de suc, ca tratament extern pentru rănile deschise, pentru a calma şi dezinfecta.