Bietul Prut, uitat de… autorităţi
Prutul este mai poluat decît Nistrul. Constatarea îi apaţine unui grup de experţi care, în perioada mai-iunie 2011, a efectuat o expediţie pe cele două rîuri. Apa nu este de cea mai bună calitate nici în sectorul Ungheni, susţin specialiştii autohtoni.
În urma analizei unor probe prelevate din Prut în zona oraşului Ungheni, în lunile iunie-iulie curent, s-a stabilit că există motive de îngrijorare. “Apa rîului Prut nu este prea curată”, ne-a spus Sergiu Malenda, medic igienist la Centrul sănătate publică.
Nu au fost depistaţi bacilli de holeră sau stafilococi. În schimb, sînt prezenţi enterococii şi E-colii, care pot cauza infecţii serioase. Din acest motiv, pînă în prezent Centrul sănătate publică nu a autorizat locurile de scăldat în Prut.
Sergiu Malenda a subliniat totodată că unghenenii, chiar dacă folosesc pentru consum apa din Prut, nu au motive de îngrijorare. “Apa,după tratare, nu prezintă pericol”, a explicat dînsul, menţionînd că la Ungheni se respectă toate tehnologiile de dezinfectare a apei din Prut.
”Avem probleme cu calitatea apei în rîurile Prut şi Nistru”, a recunoscut chiar recent, într-o conferinţă de presă, şi ministrul Mediului, Gheorghe Şalaru.
Potrivit dînsului, o cauză ar fi poluările istorice, Republica Moldova fiind cea mai chimizată țară. Un alt factor ce a dus la poluarea apelor este lipsa stațiilor de epurare, a unor bune practici în agricultură și amplasarea neautorizată a gunoiștilor. Gheorghe Șalaru a spus că soluționarea acestor probleme ține de activitatea administrațiilor publice locale.
Preşedintele în exerciţiu al raionului, Ion Harea, are o părere puţin diferită de cea a ministrului. „Atunci cînd e vorba despre rîul Prut, cred că e necesară o înţelegere interguvernamentală, e nevoie de un program naţional de redresare a situaţiei”, a subliniat dînsul.
După scoaterea sîrmei ghimpate de pe Prut, la începutul anului 2010, preşedintele raionului Ungheni a făcut numeroase adresări către Ministerul Mediului, către Guvern, solicitînd elaborarea unui program clar: ce facem mai departe cu rîul Prut, cu teritoriile riverane? „Am primit răspunsuri oficiale, care, de fapt, nu spuneau nimic”, a remarcat Ion Harea, după care a continuat: „Sînt numeroşi agenţi economici gata să investească în această zonă. Am găsit şi potenţiali investitori interesaţi de curăţirea albiei rîului Prut”.
E nevoie doar de implicarea autorităţilor centrale. Prutul este, totuşi, un rîu de frontieră.
Ceea ce s-a reuşit, deocamdată, a fost înaintarea în cadrul Euroregiunii „Siret-Prut-Nistru”, de către autorităţile unghenene, a unei idei de proiect privind curăţirea albiei rîului Prut. Au avut loc, în acest sens, şi consultări publice. Deocamdată, doar atît.
Lucia Bacalu
Lasă un răspuns