Bombă ecologică la Ungheni?

centrală electrică, Ungheni, biomasă, comunişti
Imagine:timpul.md

Construcţia unei centrale electrice la Ungheni, avizată de comunişti în anul 2009, frământă de trei ani cetăţenii din oraş şi din suburbiile sale.
Problema e că această centrală electrică urmează să funcţioneze pe bază de biomasă, dar, parţial, şi pe bază de cărbune, ceea ce, susţin specialiştii în materie de mediu, ar însemna o adevărată bombă ecologică pentru locuitorii din zonă. La rândul lor, cei care pledează pentru construirea centralei electrice invocă drept argumente asigurarea securităţii energetice a RM, crearea locurilor de muncă etc. Acordul despre construcţia centralei electrice a fost semnat de prim-vicepremierul de atunci, Igor Dodon, şi directorul Companiei „United Energy Moldova”, Daniel Kretinsky. Politicienii tocmai se aflau în campania electorală din aprilie, astfel că, în plină desfăşurare a electoralei, în prezenţa fostului preşedinte Vladimir Voronin şi a ÎPS Vladimir, a fost sfinţit locul unde urma să fie construită centrala…
Igor Dodon declara, în cadrul ceremoniei de semnare a Acordului, că acest proiect va permite fortificarea securităţii energetice a RM, va contribui la creşterea investiţiilor străine în economia naţională şi va asigura noi locuri de muncă. Şi că toate acestea se vor întâmpla până în anul 2011. Însă, în afară de fastuoasa ceremonie de sfinţire a locului, nu s-a făcut nimic.
Discuţiile au fost reluate de Guvernul Filat. Potrivit unor surse media, lucrările de construcţie a Centralei Electrice de la Ungheni vor demara, cel mai probabil, la începutul anului 2013. Despre aceasta a declarat, cu câteva luni în urmă, Zdenek Zbytek, preşedintele Consorţiului CZET, în cadrul forului energetic moldo-ceh. Zbytek a menţionat că se pregătesc deja toate documentele cu privire la soluţionarea tuturor aspectelor ce ţin de proiect, inclusiv cele de ordin ecologic. Acesta a dat asigurări că la construcţia centralei vor fi utilizate cele mai avansate tehnologii, în strictă corespundere cu normele europene şi că se va ţine cont şi de standarde, inclusiv cele ce se referă la protecţia mediului.
Cu ocazia reluării discuţiilor, a devenit clar şi un alt moment: atunci când comuniştii au semnat Acordul cu partea cehă privind construcţia centralei, nu au fost luate în calcul toate punctele de vedere. În special, nu au fost consultaţi cetăţenii care locuiesc în zonă. Astăzi, aceştia sunt în culmea nemulţumirii. Locuitorii din suburbiile Zagarancea, Petreşti şi Vasilica s-au pronunţat de nenumărate ori împotriva deciziei de a construi o astfel de centrală „în coasta” caselor lor. Oamenii se plâng că nimeni nu a venit la ei să le ceară acordul pentru a porni construcţia, cum ar fi trebuit să se procedeze în mod normal. Ei sunt îngrijoraţi de sănătatea lor şi a copiilor lor, fiind siguri că centrala nu va face decât să distrugă mediul şi aşa destul de poluat din zonă, iar ţara va deveni gazda unei catastrofe ecologice. În luna martie a acestui an, mai multe familii au trimis o scrisoare deschisă autorităţilor, prin care cer stoparea construcţiei. Înainte de aceasta, scrisoarea lor a fost publicată şi în TIMPUL. „De ce nu se construiesc hidrocentrale? De ce oare toată Europa trece la producerea energiei electrice ecologice, iar noi invers?”, întreabă autorii scrisorii.
Solicitat de TIMPUL să se pronunţe pe marginea acestui subiect, fostul preşedinte al raionului Ungheni, Ion Harea, care a avut mai multe întrevederi cu finanţatorii cehi, a declarat că nu este sigur în privinţa bunelor intenţii ale cehilor, de aceea nu poate sprijini proiectul. „Există încă multe întrebări fără răspuns. Finanţatorii nu au venit la Ungheni să întrebe localnicii dacă îşi doresc o centrală aici. Mai mult decât atât, ei nu au consultat nici populaţia de peste Prut, care se află în zonă”, spune Harea. Potrivit fostului preşedinte de raion, un aspect neclarificat este şi capacitatea căilor ferate ale Moldovei de a rezista la o cantitate atât de mare de cărbune. „Din discuţiile care au avut loc în cadrul forului moldo-ceh, am aflat că ar fi vorba de o cantitate de 70-100 de tone zilnic. Sunt foarte sceptic în privinţa rezistenţei căilor ferate de la noi la o asemenea greutate”, spune Harea.
Dar ce cred Centrul Naţional de Sănătate Publică (CNSP) şi Ministerul Mediului despre consecinţele pe care le-ar putea avea asupra cetăţenilor construcţia unei centrale care ar funcţiona pe bază de cărbune?
Potrivit specialiştilor din cadrul CNSP, fumul degajat în aer de la arderea cărbunelui ar putea afecta destul de serios sănătatea oamenilor ce locuiesc în apropiere. Valeriu Pantea, şef subdiviziune al Laboratorului monitoring socioigienic, spune că cele mai frecvente maladii cauzate de substanţele care vor fi degajate în aer în urma arderii cărbunelui pot fi: bronşite cronice, pneumoconioze, patologii de tipul bronşitelor, insuficienţă respiratorie, boli ale sistemului cardiovascular, care ar putea afecta întreg organismul. Cel mai mult ar avea de suferit copiii, al căror organism are o capacitate mai mică de rezistenţă la efectele nocive. Totuşi, specialistul ţine să menţioneze că centrala ar putea să nu afecteze deloc sănătatea oamenilor, în cazul în care la construcţia ei vor fi folosite cele mai noi tehnologii şi vor fi respectate cu rigoare toate normele, mai ales cele ecologice. În concluzie, dacă se va ţine cont de toate acestea, CNSP ar putea da undă verde pentru construcţia centralei electrice.
Stela Drucioc, administratoarea Oficiului Finanţării de Carbon din cadrul Ministerului Mediului, o centrală electrică care va funcţiona pe bază de cărbune ar putea compromite imaginea RM în faţa UE, de vreme ce ţara noastră a semnat Convenţia ONU cu privire la schimbarea climei şi a pregătit cadrul legal în domeniul energeticii, care prevede şi utilizarea surselor regenerabile. „Ca specialist în domeniul protecţiei mediului sunt categoric împotriva folosirii cărbunelui pentru producerea energiei termice sau electrice. Acum ne confruntăm cu un şir de cataclisme şi ameninţări cauzate de consumul necontrolat şi excesiv de energie, în special, al combustibililor fosili. În concluzie, RM trebuie să treacă la utilizarea biomasei ca materie primă pentru producerea energiei termice şi electrice.
Potrivit Stelei Drucioc, Primăria oraşului Ungheni este inclusă în proiectul Conservarea energiei şi reducerea gazelor cu efect de seră, în perioada 2006-2016, datorită faptului că a descentralizat producerea energiei termice şi a trecut de la cărbune la gaz. „Când am discutat cu localnicii despre beneficiile proiectului, m-am convins că substituirea cărbunelui cu gaz natural este benefică sub mai multe aspecte. Până în 2000, când apa caldă în oraş era produsă pe bază de cărbune, zăpada din faţa blocurilor de locuit şi rufele care atârnau la uscat se acopereau cu funingine, iar spre seară un miros greu de fum si ceaţă pătrundea în casele oamenilor – asta mi-au comunicat localnicii din Ungheni”, spune specialista.
Părerile despre centrala de la Ungheni sunt împărţite: unii sunt siguri că a fost doar un proiect populist lansat într-o campanie electorală, alţii se tem că investitorul ceh ar putea folosi RM ca pe o groapă unde îşi poate prelucra deşeurile.
Sursa: Irina Papuc, Timpul
 
 

 


📍Abonează-te la canalul nostru de Telegram și urmarește pagina noastră de Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *