AUDIO | Cartea Memoriei
Deportările din anii 1949 au lăsat ecouri adânci în inimile celor care au avut de suferit tragedia.
În cartea Memoriei, la pagina 200, este indicat locul unde au fost deportați șapte membri ai familiei lui Condrat Vârlan, regiunea Kurgan, motivul – chiaburi. Când am cercetat documentele de arhivă, am constatat că vina lor mare consta doar în faptul că aveau o casă mai bunișoară, un serai mic, doi cai și culmea luxului – perdele la ferestre. Frații lui Condrat Vârlan Calistrat și Vârlan Vasile au fost deportați la minele de scos aur. Toți au avut de suferit cumplit. A descrie starea vagoanelor de vite în care au fost transportați nu face nimic, viața lor acolo era infernul direct, foame, frig aprig, ură, muncă extenuantă. Calistrat Vârlan simțea că moare, iar ca dânsul mureau cu sutele în săptămână. Era indiferent ce se va întîmpla mai departe, fiorul morții nu-l mai copleșea și atunci s-a hotârât. Găsind o bucată de aur nativ a ascuns-o în ciubotă. Era un frig de peste 50 de grade și strajele nu s-au încumetat să-i dezrace ca de obicei. Aceasta i-a fost salvarea. Un medic a primit cadoul și a lucrat pentru a-l menține în viață. Ceea ce au trăit la întoarcere e o trenă de ură îndreptată împotriva dușmanilor poporului. Nepoata descrie printre lacrimi situația.
[audio:Cartea memoriei.mp3]
Cartea Memoriei pentru toți descendenții acestui neam din Chirileni este așezată la locul de cinste, în casa mare. Durerea trăită îi face să fie mai sus de toate micile frământări ale zilelor noastre. De aceea cele 500 de lei le tratează ca pe o amintire a statului de o asemenea categorie de cetățeni, o amintire ce ar trebui să fie altfel materializată și nu în mod obligatoriu cu bani.
Pentru Moldova Radioactualități
Timofei Blănaru
Lasă un răspuns