„Apreciez expresiile cu podul de flori, dar e timpul să facem lucruri concrete”
De vorbă cu Ștefan Susai, directorul executiv al Asociaţiei Euroregiunii „Siret-Prut-Nistru”
După o lună de la numirea sa în funcţia de director executiv al Asociaţiei Euroregiunii „Siret-Prut-Nistru”, Ştefan Susai, ziarist ieşean, fost consilier al ministrului Dezvoltării Regionale şi Turismului de la Bucureşti, vine să răspundă la întrebările mass-media din unele raioane membre ale Euroregiunii.
Euroregiunea Siret-Prit-Nistru există de mai bine de opt ani, scopul ei fiind consolidarea relaţiilor economice şi culturale între membrii acesteia. La momentul fondării ei, dar şi ulterior, s-a vorbit despre investiţii solide, despre alte lucruri frumoase care urmau să fie realizate. În realitate, nu s-a întîmplat nimic, toate realizările reducîndu-se doar la cîteva şedinţe cu participarea şefilor de raioane. Credeţi că această situaţie este o urmare a posibilităţilor modeste ale Euroregiunii, a problemelor de ordin organizatoric sau a pasivităţii administraţiilor raioanelor noastre?
Nu vreau să vorbesc despre ce s-a făcut pînă la venirea mea ca director al Euroregiunii. Voi spune ce am de gînd eu să fac. Avem o strategie și avem un plan de acţiuni pînă în 2013. În ultimele săptămîni, am discutat cu președinții raioanelor Ungheni, Strășeni, Călărași, Ialoveni. În săptămînile următoare voi ajunge şi la ceilalţi preşedinţi. Pentru mine este important să convenim asupra unor priorități și să mergem cu ele înainte. Vom găsi proiecte pentru fiecare. Aștept să se deschidă liniile de finanțare ale Uniunii Europene, probabil, într-o lună-două. Atunci vom depune proiecte și sînt absolut convins că vom reuși.
Veți încerca să elaboraţi proiecte pentru fiecare raion în parte?
Nu putem face aşa ceva. Încercăm să le grupăm, pentru că sînt multe raioane care au aceleași probleme. Dar vom găsi posibilități pentru fiecare. De exemplu, la Strășeni au o mare problemă pe componenta mediu și ar avea nevoie de o groapă de gunoi ecologică. I-am spus și domnului președinte Robu: noi nu putem face asta doar pentru Strășeni, trebuie să ne gîndim în ansamblu pentru toate raioanele din jur și astfel rezolvăm inclusiv problema cu care se confruntă Străşeniul.
Mi se crează impresia că unii preşedinţi așteaptă să vină cineva de la Euroregiune și să spună: „Oameni buni, avem niște bani, haideți să facem ceva”.
Eu vin în întîmpinarea preşedinţilor, vin și discut cu fiecare dintre ei. Încerc să ne cunoaștem, să stabilim niște priorităţi, să descoperim problemele raioanelor și să le rezolvăm. Dar repet, nu putem rezolva probleme specifice doar unui raion. Trebuie să privim global: există Euroregiunea, care e una dintre cele mai mari în Europa, și Uniunea Europeană încurajează acţiunile ei. Sînt probleme pe care le regăsim și la Ungheni, și la Rezina, și la Nisporeni – peste tot. Trebuie să le grupăm și să facem proiecte importante. În caz contrar, disipăm resursele și nu reușim nimic. Banii adunaţi din cotizaţii trebuie să-i utilizăm pentru cofinanțarea unor proiecte. În momentul în care obţinem finanţarea unui proiect, va trebui să venim cu contribuţia noastră. Consider că e mult mai uşor să realizăm un proiect pe banii Uniunii Europene decît să adunăm bani de la fiecare și să cîrpim cîte ceva. Așa nu ajungem nicăieri.
Nu credeţi că ar fi bine ca jurnaliştii din teritoriile Euroregiunii să fie mai mult implicaţi în treburile acesteia, inclusiv prin nişte proiecte de popularizare, de promovare a obiectivelor şi acţiunilor Euroregiunii?
Dar eu nu pot cere jurnaliștilor să ne popularizeze. În măsura în care ei vor considera că ceea ce facem noi este important și ceea ce vom prezenta noi este relevant pentru public, atunci ei vor relata.
Colegii din presă și-ar dori niște proiecte şi pentru mass-media, finanțate de Euroregiune.
Noi vom face proiecte pentru comunități, pentru raioane, în beneficiul tuturor locuitorilor, nu în beneficiul mass-media. Automat, în momentul în care vom cîștiga pentru Euroregiune proiecte, va cîștiga și media din fiecare raion.
Ce rol ar putea avea în activităţile Euroregiunii punctele consulare deschise la Bălţi, Cahul, Ungheni?
Deschiderea consulatelor ne ajută prin faptul că specialiștii care vin să lucreze la noi pot obţine mult mai ușor viză. Altfel, nu ne ajută foarte mult.
Ar putea să se implice, de exemplu, în organizarea unor acțiuni culturale?
Consulatele nu pot. Din punctul meu de vedere, acțiunile culturale sînt importante, dar de 20 de ani tot vorbim de podul de flori. Acum avem bani europeni şi trebuie să-i accesăm. Eu, cu podul de flori, nu ajung nicăieri.
E timpul să trecem de la romantism la pragmatism?
Da. Pe mine mă interesează acțiuni concrete, mă interesează să obținem bani europeni în beneficiul raioanelor și consiliilor județene Iași și Vaslui. Acțiunile culturale le las pe seama oamenilor de cultură. Important pentru Euroregiune sînt beneficiile financiare.
Aș vrea să discutăm puțin și despre proiectul „Zilele Euroregiunii la Iași”.
Zilele Euroregiunii vor fi organizate la Iași, pentru că avem acolo Centrul expozițional „Moldova” și pentru că vreau să punem în legătură oameni de afaceri din cele două judeţe ale României şi cele 19 raioane din R. Moldova, membre ale Euroregiunii. Repet, apreciez expresiile cu podul de flori, dar e timpul să facem lucruri concrete. Este o oportunitate pentru oamenii de afaceri de a-și găsi parteneri și de a face ceva concret. Dar să nu ne grăbim. Nu trebuie să facem ceva în pripă. După alegerile locale din R. Moldova, vom edita un ghid al Euroregiunii, care va fi prezent în fiecare raion. Vreau ca acel ghid, cum am mai spus, să fie la Comisia Europeană, vreau să fie în punctele de trecere, vreau să fie în raioane, în judeţe, la ministere și la Chișinău, și la București, astfel ca toată lumea să afle despre Euroregiune. În toamnă vom organiza Zilele Euroregiunii. Vorba ceea: mult a fost, puțin mai este. Putem vorbi atunci despre proiecte concrete.
La ora actuală, se cunoaște foarte şi foarte puțin despre activitatea Euroregiunii. Cum putem schimba situaţia?
Nu este vina cuiva că Euroregiunea n-a fost promovată suficient. Aici trebuie să ne implicăm toți: fiecare președinte de raion, fiecare președinte de consiliu județean. Starea de lucruri din cadrul Euroregiunii se va schimba. Dacă nu credeam în misiunea pe care o am aici, nu veneam. Puteam sta foarte bine la București ca și consilier al doamnei ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea. Dar cred în Euroregiune și în munca mea. Veți vedea că vor fi schimbări.
Întrebările au fost adresate de: Tudor Iaşcenco (“Cuvântul” Rezina), Ion Cumeică (“Gazeta de Sud” Cimişlia), Dumitru Mititelu (“Gazeta de Vest” Nisporeni), Lucia Bacalu („Expresul de Ungheni”)
La ora actuală, din Euroregiunea „Siret-Prut-Nistru” fac parte raioanele: Anenii Noi, Basarabeasca, Călăraşi, Cimişlia, Criuleni, Dubăsari, Floreşti, Hînceşti, Ialoveni, Leova, Nisporeni, Orhei, Rezina, Soroca, Străşeni, Şoldăneşti, Ştefan Vodă, Teleneşti, Ungheni, precum şi judeţele Iaşi şi Vaslui. Euroregiunea are o populaţie de circa 2 milioane 600 mii persoane, iar suprafaţa totală – peste 256500 km p.
Lasă un răspuns