Serghei Cladco: „Eu cred că anul 2010 va fi un an bun pentru Camera de Comerţ şi Industrie”

A devenit deja o tradiţie ca, anual, la sfîrşit de an, Camera de Comerţ şi Industrie (CCI) să facă bilanţul activităţii sale. A devenit deja o tradiţie ca, anual, cu această ocazie, să-i solicităm un interviu preşedintelui filialei Ungheni a CCI, Serghei Cladco. Nu am renunţat la această tadiţie nici în 2009. Cum a fost, domnule Cladco, anul 2009, an ce a trecut sub semnul crizei economico-financiare mondiale, pentru CCI, filiala Ungheni?
Sigur, criza s-a resimţit. Volumul încasărilor în urma prestărilor de servicii s-a micşorat cu circa 40%. Dar nu sîntem în prăpastie şi nu disperăm. Mai ales că în ultimele luni se observă o redresare a situaţiei, fapt ce mă încurajează.
Să înţeleg că această redresare, pe care o resimţiţi în ultima perioadă, vorbeşte despre faptul că începem, încetul-cu încetul, să ieşim din criză?
Reieşind din informaţiile de care dispun, cred că situaţia se redresează. De fapt, situaţia se redresează şi pe plan mondial. Dacă acolo lucrurile merg spre bine, indiscutabil că această schimbare pozitivă se resimte şi la noi. Asta mă face să fiu mai optimist, îmi insuflă speranţe noi. Nu cred că e cazul să vorbim tot de criză şi criză. Or, atîta timp cît se va face abuz de acest termen, oamenii vor deveni mai pesimişti. Ar trebui să mai învăţăm puţin din psihologie.
Să vorbim atunci de serviciile pe care le prestează CCI.
La ora actuală, CCC prestează peste 100 de servicii. Mă refer în ansamblu pe republică. E vorba de export-import, evaluare, expertiză, traduceri, organizarea misiunilor economie, instruiri, mese rotunde, seminare. Sînt foarte diverse activităţile noastre. Prestăm de asemenea servicii de broker vamal. Evaluăm valoarea mărfurilor, a serviciilor, a imobilelor şi terenurilor. Sîntem încadraţi în diverse activităţi transfrontaliere, în diverse programe susţinute de diverşi donatori. Preponderent, lucrăm cu proiectele finanţate din Germania, de Fundaţia Soros.
Eu un spectru foarte larg.
Aşa e.
Care dintre serviciile pe care le-aţi enumerat v-a adus o satisfacţie morală mai mare, dar şi materială?
Veniturile poate că nu au fost atît de mari cum ne-am fi dorit. Dar satisfacţia morală a fost mare, mai ales datorită activităţilor din cadrul proiectelor transfrontaliere. Chiar recent, ne-am întros dintr-o misiune economică, organizată la Iaşi cu producătorii şi procesatorii de legume şi fructe din regiunea Ungheni. Mă refer la cele trei raioane: Ungheni, Călăraşi şi Nisporeni – arealul de acoperire a filialei Ungheni a CCI. Am luat cunioştinţă de centrele mari comerciale din Iaşi. Ne-am documentat în ceea ce priveşte mecanismele şi modalităţile de achiziţionare a fructelor şi legumelor proaspete sau procesate (conserve din legume, marinade, magiunuri, dulceţuri). Mă bucură faptul că oamenii au rămas satisfăcuţi. Am fost cu mostre, cu exponatele noastre. Să ştiţi că în regiunea noastră se produc deja produse competitive. Acestea nu-s nici cu o iotă mai rele – nici ca şi calitatate, nici ca ambalaj, nici ca design – decît produsele importate din alte regiuni ale lumii.
Cine dintre procesatorii noştri produc asemenea conserve?
V-aş recomnda să luaţi cunoştinţă de produsele fabricii de conserve din Călăraşi. Aceasta a fost renovată şi reutilată, graţie unui proiect mare, implementat de către Banca Mondială împreună cu CCI, privind implementarea standardelor europene ale calităţii produselor. Să vedeţi cum arată în prezent această fabrică, ce era practic insolvabilă cu cîţiva ani în urmă. Partenerii noştri din Iaşi, din marele centre comerciale, cum ar fi: Carrefoure sau Metro, au rămas plăcut surprinşi de ceea ce le-am prezentat noi. Datoria noastră, a CCI, e să-i ajutăm pe agenţii economici din regiune să se întîlnească şi să discute cu reprezentanţii reţelelor comerciale din alte regiuni şi, ulterior, să încheie contracte, astfel ca, în ultimă instanţă, să cîştige cu toţii. De fapt, acesta e rolul principal al CCI. Or, unii şi acum mai cred că instituţia noastră prestează servicii de comerţ. Nicidecum. CCI e o verigă de legătură între mediul de afaceri din R.Moldova şi mediul de afaceri din alte regiuni.
Spuneaţi că prestaţi servicii de broker vamal, ceea ce înseamnă că trebuie să fiţi la curent cu situaţia în ceea ce priveşte importurile şi exporturile din regiune la ora actuală.
Chiar în aceste zile vom avea o şedinţă, devenită deja tradiţională, la sfîrşit de an, cu membrii CCI. Atunci vom face totalurile, inclusiv la acest compartiment. În prezent, ne documentăm, adunăm date, căci ne dorim să venim cu cifre autentice. CCI nu este unica instituţie din regiune care prestează servicii de broker vamal. Mai sînt încă alte cinci instituţii. De aceea îmi vine greu azi să aduc nişte cifre concrete.
Totuşi, cred că puteţi să ne spuneţi, cel puţin, dacă s-au înviorat, în ultima perioadă, exporturile şi importurile.
Bineînţeles, se observă o înviorare. Afirmaţia mi-o bazez pe faptul că s-a majorat numărul declaraţiilor vamale pe care le perfectăm noi.
În acest context, nu pot să nu vă adresez şi o altă întrebare. Credeţi că semnarea recentă a Acordului privind micul trafic la frontieră va aduce unele noutăţi pentru CCI Ungheni în anul 2010?
Neapărat. Cînd au fost introduse vizele pentru România, acum doi ani, am simţit imediat o schimbare negativă. În primul rînd, ne-a venit foarte greu să promovăm anumite proiecte de colaborare transfrontalieră. Or, pregătirea documentelor şi obţinerea propriu-zisă a vizelor presupunea timp, nervi etc. În 2010, cred, vom avea posibilitatea să conlucrăm cu mult mai bine, mai ales că vin programe noi şi noi în cadrul Parteneriatului Estic al Uniunii Europene. Dacă vom fi activi şi dacă vor dispărea barierele de ordin birocratic în relaţiile transfrontaliere, sigur că situaţia se va schimba în bine. Totdeauna am afirmat: nu trebuie să plecăm peste mări şi ţări să valorificăm pieţele, atîta timp cît mărfurile noastre sînt lipsă la Iaşi, un mare centru economic şi comercial din România. Haideţi să valorificăm pieţele limitrofe şi apoi putem să ne extindem mai departe.
Pentru că sîntem la fine de an, v-aş ruga să ne spuneţi care a fost, din punctul de vedere al CCI Ungheni, evenimentul anului în domeniul economic?
Eu aş numi, printre cele mai importante evenimente, Forumul economic investiţional, organizat în toamna anului curent aici, la Ungheni, pentru Regiunea de Dezvoltare Centru. Mă bucur că noi, în calitate de coorganizatori, ne-am adus prinosul, alături de organizatorul principal, Consiliul raional. Cred că am făcut faţă aşteptărilor.
Da, dar mulţi sînt sceptici vizavi de aceste forumuri economice şi nu văd efectul acestora.
Ştiu. Dar aceştia trebuie să înţeleagă că e foarte important să-ţi faci o imagine atît în ţara ta, cît şi peste hotare. Rezultatele vor apărea mai tîrziu. De fapt, despre regiunea noastră deja se cunoaşte în multe locuri ale Europei. Sînt reacţii pozitive. E o realizare. Dacă e să revenim la evenimentele importante, aş mai dori să nominalizez unul. Deşi Zona Economică Liberă a cunoscut, în acest an, succese mai puţin semnificative, sper ca în viitorul apropiat, să se completeze cu doi rezidenţi foarte importanţi care vor da un imbold nou, solid, dezvoltării economice a  regiunii Ungheni.
Dumneavoastră speraţi sau vă bazaţi pe anumite informaţii cînd afirmaţi aceste lcururi.
Vorbesc în baza unor informaţii, unor fapte concrete. Ştiu că trebuie să vină nişte agenţi economici puternici în domeniul confecţiilor, datorită cărora se vor deschide sute de locuri de muncă. Deja sînt înregistraţi la nivel naţional, iar în scurt timp vor fi înregistraţi în mod oficial şi la ZEL Ungheni.
Care este tabloul economic al regiunii, la ora actuală, din punctul de vedere al CCI Ungheni?
Cert că Zona Economică Liberă rămîne să fie forţa motrice în dezvoltarea economică a raionului Ungheni. Anume acolo este concentrată partea leului a economiei. În ultimul timp, se simte o mişcare şi în agricultură. Sînt sigur că peste 20-30 de ani produsele alimentare vor fi locomotiva dezvoltării civilizaţiei umane. Cei care vor face concluziile necesare azi, vor avea doar de cîştigat. În R.Moldova, inclusiv în regiunea Ungheni, eu am întrezărit schimbări pozitive. Au apărut plantaţii noi de viţă de vie, de livezi, au apărut sisteme noi de irigare.
Dar o schimbare de mentalitate?
Sigur că e vorba şi de o schimbare de mentalitate. Să luăm, de exemplu, Chirileniul. Cu 15-20 de ani în urmă, acolo nimeni nu cunoştea nimic despre sere, despre sistemul de irigare prin picurare. Uitaţi-vă care e situaţia acum. Sau la Cristoforovca. Astăzi fermierii noştri produc legume de calitate, care nu-s cu nimic mai rele decît cele din alte regiuni ale Europei. Sînt ferm convins că e vorba de o schimbare de mentalitate. Rămîne ca şi autorităţile raionale, cele centrale să susţină această ramură. Or, agricultura a devenit performantă acolo unde a fost susţinută de stat, prin subvenţii masive. Dacă o ţară nu are securitate alimentară, ea va deveni dependentă totalmente de diverse circumstanţe geopolitice regionale. Numai atunci cînd cetăţeanul va fi sigur că-şi poate procura din magazinele din satul său, din oraşul său ceea ce-şi doreşte, el se va simţi sigur pe sine, sigur pe ţara sa.
Dacă nu putem să ne asigurăm azi, sută al sută, o securitate energetică, cred că o securitate alimentară putem să ne asigurăm.
Sigur. Dar aş vrea să mai abordez un subiect. Nu demult m-am întors din Germania, unde am fost în cadrul unui proiect al CCI, susţinut de o asociaţie germană, InWent, privind pregătirea profesională. Parcă s-ar părea că nu e nimic nou. Şi totuşi… M-a frapat discursul unui profesor de acolo. El a spus un adevăr pe care, parcă-l cunoşteam, dar asupra căruia nu prea am meditat pînă acum. Ştie toată lumea că Germania, cu resursele ei  naturale modeste, a reuşit să ajungă una dintre cele mai mari puteri economice din lume. Cum? Datorită pregătirii profesionale a oamenilor. Iată că acel profesor spunea: „Noi nu avem petrol, nu avem minereuri de fier, nu avem gaze naturale. Noi avem însă materie cenuşie. Voi, moldovenilor, aveţi aceleaşi condiţii şi veţi putea ieşi din impas doar prin valorificarea materiei cenuşii”. Dînsul avea în vedere, în primul rînd, pregătirea solidă a meseriaşilor. Ştiţi că în Germania 70% din tineri îşi continuă studiile în învăţămîntul profesional şi doar 30% – în universităţi? La noi situaţia e inversă: 70% merg în universităţi şi doar 30% – şcoli profersionale.
Ce să mai vorbim de calitatea acestor studii?
Asta e. Iată aceste lucruri trebuie să ne preocupe şi să facem concluziile de rigoare.
Cum vedeţi activitatea CCI Ungheni în anul care vine?
Pe 18 decembrie, la Palatul Republicii din Chişinău a avut loc şedinţa consiliului naţional al CCI, la care au fost prezenţi şi reprezentanţi ai conducerii de vîrf a ţării. Pe mine personal m-a bucurat faptul că prim-ministrul Vlad Filat a dat aprecieri înalte CCI, instituţie responsabilă de promovarea imaginii mediului de afaceri din R.Moldova. Dînsul a spus – dar eu cred că spusele lui nu vor contrazice realitatea – că instituţiei noastre i se vor delega diverse funcţii pe care le deţin la moment autorităţile centrale şi locale. În toată lumea, camerele de comerţ şi industrie sînt partenerul  de bază al unui guvern. Ele sînt cele mai credibile şi mediul de afaceri apelează, în primul rînd, la ele, pentru  a-şi soluţiona o problemă, pentru e promova o idee. Eu cred că anul 2010 va fi un an bun pentru Camera de Comerţ şi Industrie.
Va fi o schimbare la faţă a instituţiei?
Noi vom cunoaşte noi domenii de colaborare cu autorităţile centrale şi locale. De fapt, noi la nivel local nu avem probleme. Am încheiat acorduri de colaboare, le respectăm, colaborăm. Se cere şi la nivel central o asemenea abordare. Să i se dea Cezarului ce-i a Cezarului.