Inteligența artificială, copiatul și favoritismul – realități tolerate în universitățile din Moldova

Peste 3.600 de studenți și aproximativ 400 de cadre didactice au participat la un sondaj privind integritatea academică în universitățile din Republica Moldova. Rezultatele arată diferențe semnificative între percepțiile studenților și cele ale profesorilor, dar și o toleranță ridicată față de utilizarea inteligenței artificiale și alte practici controversate în procesul de studiu, scrie diez.md.

Potrivit sondajului, majoritatea studenților recunosc că folosesc texte generate de inteligența artificială în lucrările academice și nu consideră acest lucru problematic. De asemenea, mulți dintre respondenți nu văd copiatul la examene sau reutilizarea aceluiași text în mai multe lucrări drept abateri grave de la normele academice.

Înainte de prezentarea rezultatelor, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că măsurile adoptate anul trecut de universități pentru combaterea fenomenelor nocive nu au adus îmbunătățiri semnificative. „Universitățile noastre, anul trecut, au aprobat planuri de creștere a integrității academice. O să vedeți că ele nu au ajutat”, a afirmat ministrul, precizând că, până în luna februarie, vor avea loc noi discuții cu instituțiile de învățământ superior pentru identificarea unor soluții reale.

La sondaj au participat șase universități: Universitatea de Stat din Moldova (USM), Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM), Academia de Studii Economice din Moldova (ASEM), Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți.

Majoritatea studenților, în special cei de la USARB și UPSC, spun că ar recomanda universitatea lor altor persoane, apreciind calitatea procesului de învățare, materialele didactice și interacțiunea cu profesorii. În același timp, cele mai criticate aspecte rămân condițiile din cămine și accesibilitatea campusurilor pentru persoanele cu necesități speciale.

În ceea ce privește integritatea academică, sondajul a analizat patru categorii principale: plagiatul și frauda, utilizarea inteligenței artificiale, corupția și alte abateri de la normele etice. Datele arată că peste jumătate dintre studenți afirmă că în universități se utilizează AI pentru generarea de texte, iar 34% spun că se copiază la examene. Aproximativ 30% dintre studenți semnalează existența favoritismului.

Corupția rămâne, însă, unul dintre cele mai sensibile subiecte. Aproape 90% dintre studenții care cunosc cazuri de raportare a corupției afirmă că, după sesizare, nu au fost luate măsuri împotriva celor vizați. Totodată, 9% dintre profesori susțin că există cazuri în care tezele de licență sunt cumpărate de la cadre didactice, iar 16% dintre studenți vorbesc despre achiziționarea lucrărilor de la alți studenți sau persoane terțe.

Cadrele didactice declară, în majoritate, că dezaprobă toate formele de încălcare a integrității academice și susțin că universitățile aplică măsuri eficiente pentru prevenirea și combaterea acestora. Totuși, atunci când sunt depistate fraude, profesorii oferă adesea posibilitatea rescrierii lucrărilor. Dan Perciun a criticat această practică, numind-o „o milă creștinească” și subliniind necesitatea unor sancțiuni mai ferme.

Comparativ cu anul 2024, indicele de satisfacție al studenților a crescut ușor, la fel și condamnarea hărțuirii sexuale. În schimb, indicele general de integritate academică a scăzut cu 0,6 puncte, ceea ce indică persistența problemelor sistemice în mediul universitar.

Expresul