Podcast „Satul de azi, Moldova de mâine” cu Vasile Rață, primarul comunei Sipoteni

Vă invit să audiați un nou episod al podcastului „Satul de azi, Moldova de mâine”, un podcast realizat cu sprijinul Ministerului Culturii al Republicii Moldova.
Suntem în comuna Sipoteni, una dintre cele mai mari și mai dinamice localități din raionul Călărași. Sipoteni a devenit un exemplu de cum investițiile europene pot transforma mediul rural – de la infrastructură modernizată, până la centre culturale și proiecte dedicate tinerilor.

Despre toate acestea discutăm cu primarul Vasile Rață, un edil care și-a propus să transforme Sipoteniul într-o localitate europeană – curată, prosperă și plină de inițiative locale.

Dle primar, cum ați descrie localitatea Sipoteni pentru cineva care nu a fost niciodată aici?
Localitatea Sipoteni este una dintre cele mai mari din raionul Călărași și chiar din regiune, după numărul de populație. Este o localitate de oameni harnici și bogați la suflet, întotdeauna primitori și deschiși la nevoile tuturor celor care ne vizitează. Arealul geografic este la fel de special, reușind să atragă vizitatori și să-i surprindă pe cei care vin aici. Sipoteniul este așezat într-o zonă geografică favorabilă, atât pentru vizitatori, cât și pentru localnici.
Totuși, sunt și unele nuanțe. Pe de o parte, poziția ne favorizează, iar pe de altă parte, ne poate defavoriza. Fiind amplasați pe traseul Chișinău–Ungheni–Iași, uneori avem „surprize” cu apariția unor persoane mai puțin bine intenționate. De asemenea, avem și calea ferată, și nu întotdeauna poți ști cine coboară, cu ce scop și care îi sunt intențiile. Dar, desigur, această amplasare ne avantajează în ceea ce privește deplasarea cetățenilor spre Chișinău sau Iași, precum și accesul la transportul public.

Comuna Sipoteni este una dintre cele mai mari localități rurale din raionul Călărași. Cum a evoluat Sipoteniul în ultimii ani?
În ultimii ani, comuna s-a dezvoltat foarte bine. Am beneficiat de fonduri și proiecte europene pentru reparația grădinițelor. Când am venit în funcția de primar, în Sipoteni nu activa nicio grădiniță. Pentru înscrieri, așteptau peste 800 de copii. Astăzi, prin fonduri europene – mai exact, cu susținerea Guvernului României – am reabilitat o grădiniță din temelii, construită în anul 1987, dar care nu fusese dată în exploatare. În 2016 am început reparația, iar lucrările au fost finalizate destul de repede, într-un an și jumătate, poate doi.
Astăzi, acolo își desfășoară activitatea circa 40 de angajați. Avem șapte grupe, frecventate de peste 160 de copii, iar capacitatea instituției este chiar mai mare. Tot în incinta acestei grădinițe am separat un bloc pentru a deschide un Centru de zi pentru vârstnici. Este complet dotat, însă, din păcate, nu am identificat încă resurse financiare pentru mentenanță – în special pentru salarii și alte cheltuieli.
De asemenea, a fost renovat liceul din localitate prin intermediul Băncii Mondiale. O altă grădiniță, cu o capacitate de 130 de copii, a fost reparată capital. Condițiile de la Sipoteni depășesc în multe cazuri situația din oraș. Avem rețele de apeduct, canalizarea este realizată în proporție de 70%, iar acum ne axăm pe reparația drumurilor. În general, condițiile de astăzi sunt, pe alocuri, chiar mai bune ca la oraș.

Ați menționat că un dezavantaj al localității este traversarea de traseul Chișinău–Ungheni–Iași. Totuși, acest drum este și un avantaj pentru dezvoltarea comunității, în ciuda problemelor?
Bineînțeles. Noi am beneficiat de reparația capitală a drumului R1, care traversează localitatea noastră și care, într-o mare măsură, i-a schimbat aspectul. Odată cu construcția acestui drum, au fost reparate și accesele spre gospodăriile aflate în adiacență.
În prezent se discută despre un proiect amplu – reparația Căii Ferate, care trece și prin localitatea noastră. Este vorba despre trenurile care vor circula spre București și vor opri la Sipoteni. Acest lucru va fi un beneficiu major pentru toți locuitorii comunei.
Totuși, oamenii ar trebui să fie conștienți că trebuie să fie buni gospodari, atât în curtea lor, cât și în afară. Pe alocuri, mai vedem gospodării neîngrijite, unde buruienile cresc mai înalte decât casa, iar bunul-simț al cetățeanului ar trebui să funcționeze mai bine.

Cunoaștem că în Sipoteni a fost modernizată Casa de Cultură prin programul „Satul European”. Ce a însemnat acest proiect pentru viața culturală și socială a localității?
Casa de Cultură Sipoteni nu este una obișnuită, ci o instituție care zilnic găzduiește peste 200 de copii, implicați în activități prin intermediul Școlii de Arte, grupurilor de dansuri sportive, moderne și populare, fanfarei localității, bibliotecii publice și muzeului satului. După modernizarea Casei de Cultură, solicitările de activități au crescut constant. De curând, am găzduit un spectacol de teatru foarte interesant.
Prin proiectul „Satul European”, a fost schimbat complet mobilierul, s-au instalat panouri fotovoltaice, iar astăzi nu mai avem probleme cu cheltuielile de energie electrică. Copiii își pot desfășura activitatea atât vara, cât și iarna, în condiții confortabile.
Pe lângă toate acestea, Casa de Cultură servește momentan și drept refugiu pentru orașul Călărași, deoarece instituția lor este în reparație, iar multe evenimente se desfășoară la noi. Ne bucurăm că avem o Casă de Cultură încăpătoare, modernă, dotată cu aparataj performant și ecran LED, unde pot fi prezentate filme, concerte și spectacole de teatru.

Știm că, grație unui proiect în derulare, Sipoteni devine o localitate inteligentă. Ne puteți oferi mai multe detalii?
Acest proiect este foarte interesant și pentru noi. Ne-a bucurat faptul că am fost selectați printre cele cinci primării din Republica Moldova.
Proiectul presupune, în primul rând, construcția unui parc fotovoltaic cu o capacitate de 162 kW, amplasat în preajma stadionului satului, care ne va permite – odată dat în exploatare – să reducem cheltuielile la energia electrică pentru toate instituțiile subordonate primăriei. Casa de Cultură este deja independentă energetic, iar ulterior și primăria, gospodăria comunală, asistența socială, iluminatul stradal și stația de epurare vor beneficia de economii semnificative.
Proiectul „Satul inteligent” este structurat în două etape: construcția parcului fotovoltaic și implementarea unor proiecte mici inteligente, finanțate cu 80 de mii de euro. Pe teritoriul satului vor fi instalate patru stații de așteptare inteligente, cu iluminat pe bază de baterii solare și prize pentru încărcarea telefoanelor. De asemenea, au fost amenajate cinci treceri de pietoni cu becuri LED care luminează noaptea.
Tot din cadrul proiectului, se realizează instalarea a patru stații de purificare a apei, amplasate lângă fântâni. Apa este pompată, filtrată și devine potabilă pentru locuitori. Până la sfârșitul lunii noiembrie totul urmează să fie finalizat.
Am fost ghidați de specialiști din Estonia, care ne-au instruit, și am avut ocazia să vedem acolo cum funcționează un sat inteligent. La început nu înțelegeam exact ce presupune, dar acum realizăm cât de mult contribuie aceste soluții la modernizarea și accesibilitatea localității.

Că tot vorbim despre proiecte, la ce alte inițiative – europene sau cu alți parteneri externi – ați dori să vă referiți?
În cadrul primăriei avem o echipă activă, care urmărește constant lansările de proiecte și finanțatorii. Datorită acestei echipe, am reușit să construim anul trecut un parc foarte atractiv, într-un spațiu care fusese anterior o piață improvizată, transformată în timp într-o gunoiște. Acum este o zonă frumoasă de recreere pentru familii.
Tot din fonduri europene, am realizat un stadion de mini-fotbal pe terenul liceului. A fost desfășurată licitația pentru procurarea, prin intermediul Ministerului Mediului, a unei autospeciale pentru colectarea deșeurilor – localitatea nu a avut până acum una proprie – și a unor tomberoane. De asemenea, a fost curățat râul Pojarna, care traversează satul și care nu mai fusese curățat de zeci de ani.
Avem multe proiecte, toate realizate împreună cu echipa, cu scopul de a menține oamenii acasă, de a dezvolta localitatea și de a o face mai atractivă pentru antreprenori. Ne bucură faptul că, în ultimii ani, tot mai mulți tineri revin din străinătate și investesc aici – de exemplu, o familie și-a deschis o stație de reparații auto, iar recent se construiește o întreprindere comercială. A fost modernizat stadionul satului și terenul de joacă pentru copii, dar mai avem de lucrat la acest capitol, pentru că nu sunt suficiente.
Prin proiectul „Europa mai aproape”, facem reparație capitală la două sectoare de drum, inclusiv unul care nu fusese niciodată reparat. Vom avea un drum european, conform standardelor. Sperăm ca fondurile europene să devină tot mai accesibile și să le putem valorifica la maximum în următorii cinci ani. Le spun mereu localnicilor: dacă se va menține acest curs european, Sipoteniul nu va mai avea drumuri cu glod.

Cum reușiți să atrageți aceste fonduri și cât de bine este pregătită echipa să scrie și să implementeze proiecte?
Să atragi specialiști buni în mediul rural, cu salariile actuale, este dificil. Eu am adoptat o altă abordare: am identificat tineri care își fac studiile și i-am angajat cu contracte flexibile, astfel încât să poată și lucra, și studia. În același timp, fac practică aici, alături de specialiști cu experiență, pentru a se dezvolta profesional. Avem două angajate care își fac studiile la universități din țară – una este specialist principal în atragerea investițiilor, iar cealaltă, specialist în domeniul mediului. Ele corespund cerințelor actuale și contribuie activ la dezvoltarea localității.

Există vreun proiect european care, în opinia dvs., a schimbat cel mai mult viața oamenilor din Sipoteni?
Cred că toate proiectele implementate au schimbat viața localnicilor. O transformare majoră a adus proiectul privind stația de epurare și sistemul de canalizare. La fel, și parcul din centrul localității, dar și Casa de Cultură, care a avut un impact semnificativ. În trecut, iarna, localnicii nu prea veneau la evenimente din cauza frigului – încăperea nu se încălzea suficient de repede. Acum, condițiile sunt excelente, iar oamenii vin cu plăcere.

Care sunt cele mai mari provocări pe care le întâmpinați când solicitați finanțări?
Avem o colaborare foarte bună cu diaspora, care contribuie financiar la proiecte. Niciun proiect nu s-a realizat fără implicarea ei. Orice proiect necesită o contribuție proprie, iar aceasta vine adesea de la consătenii plecați peste hotare. În trecut, unii localnici nu credeau în necesitatea proiectelor, dar acum s-a schimbat percepția, iar oamenii sunt mai cooperanți. Cetățenii sunt receptivi, în limita posibilităților, și înțeleg că trebuie să fim deschiși pentru a nu pierde oportunitățile.

Dacă ar fi să evidențiați trei priorități strategice pentru comuna Sipoteni în următorii cinci ani, care ar fi acestea?
Prima prioritate este reabilitarea drumurilor din localitate. A doua – construcția de terenuri de joacă pentru copii în diferite zone ale satului. A treia – procurarea unei unități de transport pentru deplasarea elevilor, mai ales că liceul este în centru, iar unii copii vin chiar de la 3 km distanță. Totodată, avem o echipă de fotbal feminin, foarte activă la nivel republican, care are nevoie de transport pentru deplasări.

După părerea dvs., cum ar arăta Sipoteniul în contextul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?
Cred că, în maximum cinci ani, dacă procesul de aderare se menține, Sipoteniul va fi un sat european. Acesta a fost și scopul meu principal încă de la început – să avem un sat frumos, atractiv, cu infrastructură modernă și condiții bune pentru tineri, astfel încât să nu mai plece. Cu ani în urmă, tinerii plecau și din cauza lipsei locurilor la grădiniță. Astăzi, această problemă nu mai există, iar grădinițele noastre sunt dotate și chiar frecventate de copii din alte localități.

Ce mesaj aveți pentru alte comunități rurale care nu au accesat încă fonduri europene?
Un conducător de localitate trebuie să pună accent, în primul rând, pe condițiile de trai ale oamenilor, pentru a-i motiva pe tineri să se întoarcă acasă și să se implice. La noi, un tânăr care își deschide o afacere este scutit, în primul an, de taxele și impozitele ce țin de primărie. Îi sprijinim, îi promovăm și le oferim vizibilitate. Conducătorii trebuie să înțeleagă că fără investiții în infrastructură și fără susținerea tinerilor, dezvoltarea e dificilă. Avem și un proiect prin care elevii cu rezultate remarcabile primesc „bursa primarului”, atât la gimnaziu, cât și la liceu.

Cum ați completa fraza: „Datorită fondurilor europene, Sipoteniul astăzi este…”
Mai atractiv, cu cetățeni care își doresc să rămână în localitate, să-și dezvolte afacerile, să-și educe copiii aici și să contribuie la dezvoltarea comunității noastre.