Pământ bogat, folosit pe jumătate: doar 4 din 10 hectare sunt cultivate

Republica Moldova își cultivă în prezent doar 40% din terenurile agricole, potrivit celor mai recente date statistice, iar diferențele între raioane sunt semnificative. În timp ce unele regiuni valorifică eficient solurile fertile și investesc în culturile de toamnă și primăvară, altele rămân cu suprafețe mari de teren necultivat, scrie agrobook.md.

Raionul Ungheni se remarcă printr-o suprafață totală de 108.260 hectare, dintre care peste 29.418 hectare sunt însămânțate, 674 de ha rămând neînsămânțate, raionul atinge un grad de valorificare a terenurilor de 27%. Bonitatea solului în regiune este de 55 de puncte, ceea ce oferă condiții favorabile pentru culturile de câmp.

În contrast, raionul Călărași se află mult în urma mediei regionale. Dintr-o suprafață agricolă totală de 4.233 hectare, doar 2.125 hectare sunt însămânțate în timp ce 1236 de ha rămân neînsămânțate. Solurile au o bonitate de 51 de puncte, ceea ce indică un potențial agricol bun, însă insuficient exploatat.

Zona centrală: potențial agricol redus din cauza Codrilor și urbanizării

Per ansamblu, zona centrală a Republicii Moldova are un grad mai redus de valorificare a terenurilor agricole, influențat de întinderea Codrilor și de apropierea de municipiul Chișinău, unde suprafețe importante sunt transformate în terenuri locative sau industriale. Totuși, raioane precum Șoldănești și Criuleni se remarcă prin soluri fertile, cu bonitate de 70 de puncte.

Hâncești însămânțează peste 36,8 mii hectare, iar Orhei – aproximativ 34 mii hectare, însă gradul de valorificare este modest, de 25% și 28%. În schimb, Dubăsari și Șoldănești utilizează intens terenurile agricole, cu un grad de cultivare de 40% și, respectiv, 37%.

Sudul: lider național la suprafețe cultivate

În sud, UTA Găgăuzia deține supremația agricolă, cu peste 101 mii hectare însămânțate. Regiunea are cea mai mare suprafață agricolă din țară – peste 184 mii hectare –, iar culturile tehnice reprezintă aproximativ 55% din total. Cahul urmează același model, cu 72 mii hectare cultivate din 154,5 mii hectare (circa 47%).

Nordul: suprafețe mai mici, dar soluri mult mai fertile

Deși suprafețele însămânțate sunt mai reduse decât în sud, nordul se distinge prin calitatea superioară a solurilor. Drochia, cu o suprafață agricolă totală de 99,9 mii hectare, are 57,3 mii hectare cultivate (aproape 57%) și cea mai mare bonitate din țară – 76 de puncte. Florești urmează cu 57,2 mii hectare însămânțate (52%) și o bonitate de 68 de puncte.

Alte raioane nordice, precum Râșcani, Soroca și Edineț, depășesc 40 mii hectare cultivate și mențin bonități de peste 70 de puncte, consolidând nordul drept nucleul agricol cel mai performant al țării.

La nivel național, suprafața totală însămânțată depășește 1,15 milioane hectare, echivalent cu 40% din terenurile agricole. Datele se referă exclusiv la producătorii cu peste 10 hectare și vizează culturile de câmp – excluzând viile, livezile și pășunile. Diferențele dintre raioane rămân semnificative: dacă în Taraclia, Drochia sau Ștefan Vodă gradul de valorificare depășește media națională, în Nisporeni (10%), Ialoveni (12%) sau Chișinău (14%) utilizarea terenurilor agricole este mult mai redusă.

Expresul