Interviu / Ambasadorul Danemarcei în RM: „Visez ca Moldova să devină o țară „plictisitoare”, dar în sensul bun: fără crize, fără conflicte, fără propagandă străină ”

În data de 11 iunie, municipiul Ungheni a fost onorat de vizita oficială a Ambasadorului Danemarcei în Republica Moldova, Excelența Sa Søren Jensen. Pe parcursul zilei, Excelența Sa a avut mai multe întrevederi oficiale, a vizitat diverse instituții publice și, bineînțeles, a făcut o oprire și la redacția „Expresul”.

Este de remarcat faptul că Excelența Sa Søren Jensen este primul ambasador al Danemarcei rezident la Chișinău, fiind numit în funcție odată cu deschiderea oficială a Ambasadei Regatului Danemarcei în Republica Moldova, la 25 ianuarie 2024. În perioada 2018–2022, acesta a deținut funcția de ambasador în România, implicându-se activ în proiecte bilaterale româno-moldovenești.

– Care a fost scopul vizitei dumneavoastră la Ungheni?
Scopul principal a fost să vedem cum este gestionată situația refugiaților din Ucraina, în special activitățile desfășurate de UNHCR și de alte organizații implicate. Am vrut să înțelegem cum funcționează totul aici, la nivel local.

De dimineață am avut întâlniri cu viceprimarul orașului, cu reprezentanți ai Consiliului pentru Refugiați, dar și cu câțiva refugiați din Ucraina. Am discutat și cu reprezentanți ai unor organizații precum Caritas, ILO, ACTED și altele care oferă sprijin concret. Am fost profund impresionat de dedicarea lor și de abordarea echilibrată: sprijin acordat atât refugiaților, cât și comunității locale. Este esențial pentru a preveni eventuale tensiuni.

– Este pentru prima dată când vizitați Ungheniul?
Da. Până acum, doar am trecut prin oraș, fie cu trenul, fie cu mașina.

– Și cum v-ați simțit aici?
Am fost sincer uimit. Chiar dacă am văzut în principal doar interiorul birourilor unde am avut întâlniri, impresia generală este pozitivă. Orașul pare unul cu ambiții, cu o zonă de afaceri în dezvoltare și o dorință clară de a atrage investiții și de a avea grijă de propriii cetățeni.

– Credeți că municipiul Ungheni ar putea deveni un model de cooperare regională între Republica Moldova și Uniunea Europeană?
Nu aș putea spune exact, pentru că nu cunosc în detaliu toate proiectele desfășurate aici. Dar sper ca Ungheni să nu fie un caz special. Sper ca întreaga Moldovă să devină un model de cooperare cu Uniunea Europeană, mai ales în contextul aspirațiilor de aderare.

– Credeți că Republica Moldova are șanse reale de a deveni membră a Uniunii Europene?
Cu siguranță, altfel, nu ne-am pierde timpul negociind cu Moldova și nu am oferi sprijin. Totul depinde însă de Moldova. Procesul de aderare se bazează pe merit, pe realizări concrete. În ultimii ani, guvernul moldovean a demonstrat ambiție, iar acum este nevoie atât de voință, cât și de capacitate. Noi, ca parteneri, încercăm să contribuim la dezvoltarea capacității.

Iar după alegerile care se vor desfășura în toamnă, vom vedea dacă voința de a continua acest drum mai există. În cele din urmă, totul depinde de alegerea oamenilor.

– Cum ați caracteriza relațiile bilaterale dintre Danemarca și Republica Moldova?
Sunt excelente. Nu au fost niciodată mai bune. Și nu spun asta doar pentru că sunt diplomat. Avem un nivel record de contacte la toate nivelurile. Președinta Republicii Moldova și prim-ministrul nostru sunt în relații foarte bune. Ministrul danez de Externe a vizitat Moldova de patru ori în ultimii trei ani, iar ministrul pentru Afaceri Europene a fost aici recent.

Vedem tot mai mult interes din partea companiilor daneze. Deschiderea ambasadei daneze aici a facilitat aceste legături. Începând de săptămâna viitoare, va fi un zbor direct între Chișinău și Copenhaga, iar în toamnă – unul spre Billund, orașul unde se află Legoland.

– În ce domenii prioritare oferă Danemarca sprijin Republicii Moldova?

Ne concentrăm pe trei direcții: Integrarea europeană – susținem reformele necesare pentru aderare; Energie – ajutăm Moldova să devină mai puțin dependentă de Rusia, sprijinind tranziția către energie verde și eficiență energetică. De exemplu, consumul de energie în sectorul rezidențial din Moldova este de două ori mai mare decât media europeană, deci există un potențial mare de reducere a pierderilor; Statul de drept – susținem reformele din justiție, lupta împotriva corupției și securitatea cibernetică, în special combaterea dezinformării care vine dinspre Est.

– Ce alte priorități ar putea sprijini Danemarca în viitor în Moldova?

Idealul meu este ca, într-o zi, să nu mai fie nevoie de sprijin din partea noastră. Nu pentru că nu vrem, ci pentru că Moldova va fi suficient de puternică și stabilă. Visez ca Moldova să devină o țară „plictisitoare” – în sensul bun: fără crize, fără conflicte, fără propagandă străină. O țară normală, europeană, unde nimeni nu oprește gazul sau exporturile. Ca Estonia, dar cu vin mai bun și vreme mai frumoasă.

– După părerea dumneavoastră, în cât timp ar putea adera Moldova la Uniunea Europeană?

Depinde de două lucruri: voință și capacitate. Trebuie ca alegerile viitoare să demonstreze voința clară de integrare, iar apoi trebuie păstrat ritmul reformelor. Dacă acestea există, integrarea nu va întârzia. Guvernul moldovean are ca ambiție anul 2030. Eu cred că este posibil chiar mai devreme – dar, evident, depinde doar de Moldova.

Dar Moldova e deja parte din Europa, într-un fel, pentru că mulți cetățeni moldoveni au deja cetățenie europeană. Informațiile, valorile și aspirațiile europene sunt deja aici. Eu am locuit în România timp de patru ani și sincer, nu simt o mare diferență. Uneori, simt chiar mai mult spirit european în Moldova decât în unele părți din România.

Dar există diferențe. De exemplu, în România există o neîncredere mare în guvern. Aici, în Moldova, lucrurile stau un pic diferit. Desigur, nu este totul perfect, dar percepția față de guvern pare mai echilibrată. Și cred că mulți moldoveni înțeleg pericolul revenirii sub influența Rusiei.

– Unii oameni spun că Moldova ar trebui să aibă relații bune și cu Europa, și cu Rusia. Ce credeți despre această afirmație?

Asta era o idee valabilă până pe 24 februarie 2022. Dar după ce Rusia a invadat Ucraina și a început să bombardeze civili, e clar că nu poți fi prieten cu un agresor. Istoric, Moldova a avut legături cu Rusia – culturale, lingvistice – și este în regulă. Dar să crezi că poți fi prieten cu Putin și în același timp cu democrațiile europene – asta nu mai este realist.

– Ați vizitat recent și orașul Călărași. Care a fost scopul vizitei și ce impresii v-a lăsat?

Am avut mai multe motive pentru această vizită. În primul rând, am mers la liceul „Mihail Sadoveanu” unde am întâlnit elevii chiar în ziua absolvirii. Erau veseli și foarte deschiși. Când vizitez localități din Moldova, încerc să mă întâlnesc cu tinerii, să vorbesc cu ei despre Uniunea Europeană, despre relațiile moldo-daneze, geopolitică, despre cum văd ei viitorul. E important să-i ascult și să le răspund la întrebări.

Am vizitat și grădinița „Doremicii”, unde am văzut o casă pasivă, un model de locuință care nu consumă energie – este foarte eficientă energetic. Cred că asta este direcția în care trebuie să meargă Moldova. Copiii ne-au întâmpinat cu cântece. A fost un moment foarte frumos și emoționant.

Ne-am întâlnit cu reprezentanții consiliului raional și am discutat despre oportunități de afaceri și dezvoltare economică în zonă. Călărașiul este un loc plăcut, cu oameni activi și idei bune.

– La final, o întrebare mai curioasă: Ce cuvinte știți în limba română?

Cuvântul meu preferat este „dor”, pentru că e un cuvânt unic. „Dor” este un sentiment profund, greu de tradus. În daneză avem un cuvânt asemănător: „hygge”. Nici acesta nu are o traducere exactă – e mai mult decât confort, este o stare de bine subtilă. La fel e și „dor”.

Vă mulțumim!