Depoul de locomotive din Ungheni. Angajați fără salarii, promisiuni fără soluții

Odinioară, depoul de locomotive de la Ungheni era un furnicar de activitate, un loc unde mecanicii își petreceau zilele și nopțile reparând, întreținând și verificând locomotivele pentru transportul de marfă și pasageri. În prezent însă, în hala imensă e liniște, iar numărul locomotivelor a scăzut semnificativ – doar trei. De la sutele de angajați, acum sunt doar puțin peste 40, iar acest număr continuă să scadă.

O clădire sub amprenta trecutului

La depoul din Ungheni, schimbările sunt vizibile doar în detalii. La etajul al doilea se află dispeceratul, biroul mecanicului instructor, al maestrului, a șefului depoului, postul medical, iar la primul etaj, spălătoria care, de mult timp, nu mai este folosită. Au rămas doar vechile mașini de spălat. Locul pare o invitație spre trecut, iar piesele de mobilier vechi, dar bine păstrate, dau senzația unui muzeu funcțional. Deși puține lucruri au fost schimbate de-a lungul timpului – câteva geamuri din termopan și o ușă – atmosfera este una de nostalgie a transportului feroviar din trecut.

Schimbările și provocările depoului de locomotive

Igor Bereghici, este șeful depoului de locomotive din Ungheni din iunie 2024. Însă, din 2016 a activat ca șef al Nodului Feroviar. El subliniază că de la revenirea sa în sistemul feroviar, a auzit constant promisiuni de „restructurare” și „modernizare” din partea autorităților, însă nimic concret nu s-a întâmplat. „În continuare, se aud doar „cuvinte de serviciu” menite doar să liniștească personalul, dar nu există nicio schimbare reală”, spune el. Totodată, dânsul adaugă că fără suficient potențial uman, nu se poate vorbi despre modernizare sau restructurare eficientă. „Aici e punctul cel mai slab – resursele umane. Dezvolți, investești în infrastructură, însă cine să lucreze, dacă tinerii nu vin în acest domeniu, iar cei care activează au deja o vârstă?”, se întreabă dezamăgit Igor Bereghici.

În același context, se întreabă de ce drepturile fundamentale garantate prin Constituția Republicii Moldova, precum dreptul la o viață decentă și salarii corecte, nu sunt aplicate în cazul angajaților din sistem. „În ultimul timp, sunt rețineri de luni de zile la salariu. Unii angajați nu primesc nici măcar salariul minim pe economie. De ce avem aceste inegalități? Cine trebuie să se ocupe de problemele întreprinderii de stat, dacă nu statul?”, adaugă acesta.

Salarii întârziate și condiții de muncă dificile. Provocările angajaților de la depoul de locomotive

Salariile sunt motiv de nemulțumire pentru angajați. Aceștia ajung să fie plătiți cu întârzieri de luni de zile și sunt nevoiți să supraviețuiască fără un venit stabil. Unii abia și-au primit salariile pe luna iulie, alții – pentru luna august. „Este o bătaie de joc față de oameni. Lucrăm în condiții grele, ne facem meseria cu responsabilitate, dar cum să supraviețuim fără salariu?”, se întreabă Igor Bereghici, după care adaugă: „Sunt mulți angajați pensionari, care de bine de rău, primesc pensia, însă cum rămâne cu familiile în care ambii soți lucrează aici? De unde să ia bani pentru achitarea facturilor sau alte cheltuieli?”.

Anul trecut, cinci tineri care lucrau ca ajutori de mecanici au demisionat, în ciuda faptului că aceștia aveau perspective de a deveni mecanici de locomotivă. „Cum să motivezi tinerii să rămână, dacă sunt atât de mari reținerile la salarii și condițiile nu sunt pe măsură?”, se întreabă șeful depoului.

În prezent, din cei 40 de angajați, la depou lucrează doar doi angajați cu vârsta de 40 de ani, o parte se află aproape de vârsta de pensionare, iar ceilalți sunt deja pensionari.

„Depoul acesta de locomotive încă funcționează datorită angajaților de aici, care, în ciuda greutăților și nedreptăților, continuă să-și facă meseria cu responsabilitate. Multe dintre aceste persoane sunt angajate de decenii, iar experiența lor este esențială pentru buna funcționare a depoului. Am doi lăcătuși, unul dintre ei are 70 de ani. Dacă-l pierdem, nu avem cu cine să-l înlocuim. Plus la asta, el merge și la Basarabeasca, pentru a acoperi lucrările și de acolo, pentru că nu au specialist”, adaugă mai spune șeful depoului.

Ion Ceban are 70 de ani și este lăcătuș la depoul din Ungheni, lucrează acolo din 2005, în ciuda problemelor de sănătate grave. „Am fost operat, nu am un rinichi, dar tot lucrez. Este greu, dar ce să facem? Ne susținem cu colegii, ne ajutăm unii pe alții. Dar am nevoie de unul mai tânăr care să preia această meserie, pentru că acest lucru devine din ce în ce mai greu pentru mine”, spune Ion Ceban, care se ocupă starea tehnică a roților locomotivelor, asigurându-se că acestea sunt în condiții optime pentru circulație.

Iar Tudor Covaliov lucrează la depou de 45 de ani, fiind un exemplu de dedicare față de această meserie. Fiul său a lucrat și el la depou ca ajutor de mecanic, dar a fost nevoit să plece în străinătate pentru un salariu mai bun. „Mă întreb, noi ca și cetățeni ai acestei țări, de ce nu ne sunt respectate drepturile care ne sunt garantate prin lege? Activăm de atâția ani în condiții foarte grele, măcar salariile de nu ni le-ar reține. Ce folos că noi aici suntem uniți și ne onorăm responsabilitățile, dacă cei de la conducere nu ne consideră de oameni?”, se întreabă bărbatul.

Proteste față de restanțele salariale

Recent, Federația sindicală a feroviarilor a organizat proteste, semnalând faptul că angajații nu și-au primit retribuția de șase luni, restanțele salariale depășind 190 de milioane de lei. În ciuda faptului că întreprinderea este considerată „strategică” pentru economia țării, angajații se simt abandonați și ignorați de autorități.

Problemele financiare ale întreprinderii Calea Ferată din Moldova au început în 2009, când transportul de mărfuri a scăzut de peste două ori. Declinul a urmat și în 2016, iar în 2022, situația s-a agravat și mai mult, când tranzitul feroviar din Ucraina s-a redus drastic, odată cu redeschiderea portului Odessa. Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a anunțat că restanțele salariale pentru luna august 2024 ar putea fi achitate în curând, dar datoriile vor fi plătite pe etape.

La Calea Ferată din Moldova activează peste 5700 de angajați. Potrivit CFM, restanțele salariale la 1 octombrie anul trecut au constituit circa 224 de milioane de lei.

Un reportaj foto de la depoul de locomotive din Ungheni puteți vedea AICI. 

Tatiana Tesliuc