Cum Ungheniul a devenit acasă pentru britanica Samantha Sandu

Samantha Sandu, o femeie din Marea Britanie, a venit în Moldova, fără să bănuiască că această țară îi va deveni, peste ani, acasă. Deși provocările nu au lipsit, fiecare obstacol pe care l-a depășit i-a întărit convingerea că Ungheniul este locul unde vrea și trebuie să fie.

De-a lungul anilor, a reușit nu doar să-și transforme propria viață, ci și să aducă o schimbare semnificativă în existența multor familii din raionul Ungheni. Prin implicare activă, devotament neclintit și o credință puternică în bine, continuă să inspire și să contribuie la progresul comunității. Faptele sale demonstrează că o simplă decizie, luată cu determinare și responsabilitate, poate avea un impact profund, creând un lanț de schimbări pozitive care influențează viața proprie, dar și a celor din jur.

De la prima vizită în Moldova – la o nouă viață în Ungheni

Samantha Sandu, în vârstă de 46 de ani, este originară din Marea Britanie. S-a stabilit în Ungheni acum 12 ani, însă legătura ei cu Moldova a început cu mult timp înainte. Prima sa vizită a avut-o în 1998 când, alături de un grup de tineri de la biserica pe care o frecventa în Anglia, a participat la o misiune în satul Risipeni, raionul Fălești.

Ulterior, directoarea școlii din Rispeni a întrebat dacă cineva și-ar dori să revină pentru a preda limba engleză în timpul anului școlar. Acela a fost momentul în care Samantha a acceptat și chiar și-a dorit să revină. S-a reîntors acasă, în Marea Britanie, a aplicat pentru viză și pe 1 septembrie era deja în fața școlii, pregătită să înceapă o nouă etapă. A locuit timp de un an la o familie din sat, trăind o experiență autentică – de la adusul apei de la fântână, stingerea luminii și gătitul la cuptorul de afară, până la adaptarea la condițiile vremii și greutățile vieții de atunci.

Întâlnirea cu soțul și întoarcerea în Anglia

În acest sat, Samantha l-a întâlnit pe viitorul ei soț. După încheierea anului petrecut la Risipeni, s-a întors în Anglia, dar relația a continuat la distanță, comunicând prin fax pentru început. În cele din urmă, s-au căsătorit și au locuit timp de 12 ani în Anglia. Cu toate acestea, rutina zilnică din Marea Britanie nu îi împlinea pe deplin. Astfel, au luat decizia de a se întoarce în Moldova, în căutarea unei vieți cu mai mult sens și impact asupra comunității.

Stabilirea în Ungheni și provocările adaptării

„Odată ce am hotărât că ne întoarcem în Moldova, am stat la sora soțului, la Fălești. Între timp, ne făcuserăm cunoscuți cu niște persoane din Ungheni și ne-am decis să ne mutăm în acest oraș cu traiul”, își amintește ea. Așa se face că, în 2013, familia Sandu a decis să se stabilească la Ungheni. Adaptarea nu a fost atât de ușoară pe cât se așteptau, ei nu aveau unde trăi și, o perioadă au trăit într-o biserică, dormind pe saltele la podea.

Ulterior, soțul Samanthei, Leonid, care lucra în construcții, a reușit să renoveze un spațiu liber la etajul trei al acelei biserici, unde s-au mutat. Apoi și-au găsit un apartament în chirie. Dar trecerea la viața în apartament dintr-o casă cu grădină din Anglia a fost dificilă, mai ales având și un copil mic. Dificile i-au fost și momentele când unii oameni îi vorbeau urât, ceea ce o făcea să plângă, dar, treptat, a învățat să înțeleagă cultura locală și să se adapteze.

În ciuda tuturor greutăților, Samantha consideră că Ungheniul este casa ei, este locul unde se simte împlinită. Și-au construit și o casă chiar lângă Prut.

„Încet-încet am început să învăț cultura, limba română mai bine și m-am adaptat. Acum mă simt ca acasă. Am învățat să pregătesc și mâncare moldovenească. Când nu cunosc ceva o sun pe prietena mea moldoveancă și îmi spune cum să pregătesc un anumit fel de mâncare. Încă nu pot face sarmale, plăcinte sau colțunași, cu toate că îmi place și aș dori să învăț cum se fac”, povestește ea.

Împreună cu soțul se dedică sprijinirii persoanelor social-vulnerabile

De-a lungul anilor, ea și soțul său au activat în mai multe localități ale raionului, oferind ajutor celor care au nevoie. Printr-o organizație de caritate au inițiat construcția de locuințe pentru familiile aflate în dificultate. Astfel, mai multe familii din Cornești, Sculeni, Buzdugani și Nicolaevca, au primit o șansă la un nou început prin aceste proiecte.

Samantha crede că persoanele aflate în dificultate au nevoie, în primul rând, de speranță și motivație. Un moment important al activității lor este implicarea oamenilor din sate în activități comune. Astfel, localnicii sunt încurajați să participe de comun la construcția caselor, iar în sezonul estival, se organizează tabere pentru copii. Aceste tabere aduc împreună copii din diverse medii, inclusiv cei veniți de peste hotare, oferindu-le oportunități de socializare și dezvoltare personală.

Un alt aspect este sprijinul oferit femeilor prin organizarea diferitor seminare motivaționale. Plus la aceasta, prin intermediul unei alte organizații de caritate, a reușit să aducă biciclete pentru poștașii din Ungheni, iar acum speră să extindă acest sprijin și în raioanele Nisporeni și Călărași.

În prezent, se implică în inițiative dedicate copiilor cu autism, o cauză apropiată de sufletul său, având un copil cu astfel de particularități. Își propune să aducă o echipă de specialiști din America pentru instruiri destinate atât profesorilor, cât și părinților. Aceasta este doar prima etapă a unui proiect amplu, menit să ofere sprijin celor care au nevoie.

Acasă…

Venită dintr-o cultură diferită, s-a adaptat și a îndrăgit tradițiile moldovenești. Aprecierea pentru conceptul de familie extinsă, relațiile dintre fini și nași, și reuniunile de sărbători sunt aspecte care i-au intrat la suflet.

Deși a avut oportunități de a pleca, alegerea-i este clară: aici este acasă. Moldova, în special Ungheniul, a devenit locul în care simte că poate face o schimbare, iar comunitatea mică, dar unită, îi oferă sentimentul de apartenență. „Dacă ar fi să aleg din nou, tot aici aș rămâne”, spune ea cu convingere.

Tatiana Tesliuc