Claca cea de a altă dată – reanimată la Muzeul „Casa părintească”, din Palanca

Pe 25 ianuarie, de Sfânta Muceniță Tatiana, la muzeul „Casa părintească” de la Palanca Călărașilor, a avut loc un eveniment deosebit, organizat chiar de Tatiana Popa, directoarea muzeulului.

În cadrul evenimentului, atmosfera tradițională a unei clăci de altădată a fost recreată, punând în valoare meșteșugul țesutului covorului în bumbi. Meșterițele din Palanca, Săseni (Călărași), Verejeni (Telenești), Ustia (Glodeni) și Bălți s-au întrecut la acest meșteșug rar, demonstrându-și măiestria și creativitatea. Deși spațiul pentru lucrul la covor a permis ca doar trei persoane să se implice simultan, ceilalți participanți nu au stat degeaba. Unii au pregătit ața, alții au creat covoare în miniatură sau au împletit fibre pentru diverse recipiente.

Atmosfera a fost completată de cântecele populare interpretate cu pasiune de ansamblul „Doruleț”.

Evenimentul a reunit persoane de toate vârstele și din diverse domenii, care s-au bucurat de căldura sobei și de ospitalitatea doamnei Tatiana Popa. Gazda a oferit participanților o experiență autentică și o lecție de prețuire a patrimoniului cultural.

„A fost o activitate tare frumoasă, de suflet, care a implicat participarea a mai multor generații, de la bebeluș, copii, tineri, până la mame, tați, bunici și bunice. Sufletul activității a fost doamna Tatiana Popa – comoara noastră de la Călărași. Am avut ocazia să particip și la un atelier de lucru, prin care am contribuit puțin la realizarea unui covor țesut în bumbi, am pregătit cosițe din lână pentru meșterițele deja implicate de acolo. Ard de nerăbdare să văd rezultatul final și sunt convinsă că va fi frumos. E important să purtăm în suflet tradițiile noastre și să le transmitem mai departe”, ne-a declarat Tatiana Rotari, șefa Cancelariei de Stat din Ungheni.

Și Doina Harea, viceprimara orașului Călărași a fost prezentă la activitate, declarând că a trăit sentimente unice în casa caldă și primitoare a doamnei Tatiana Popa, care știe, ca nimeni alta, să fascineze pe toată lumea cu autenticitatea și chipul său senin: „M-am pomenit într-o altă lume, în alte vremuri și am savurat din tradiții demult apuse. M-am bucurat să ajut și eu la numărat și legat smocuri de fire pentru covorul în bumbi la care meșterițele lucrau de zor, să admir obiectele vechi expuse peste tot, să îngân romanțe și să mă bucur de compania unor oameni excepționali. Ca și multe alte persoane din generația mea, am fost văduvită de șansa de a participa la vreo clacă adevărată până acum, așa că m-am bucurat că o astfel de tradiție a renăscut la Palanca. Nu ne rămâne decât să promovăm astfel de evenimente, să nu le lăsăm uitării și să ne bucurăm că avem printre noi oameni legendă, așa cum Tatiana Popa, “Sfânta Duminică” de la Palanca”.

NOTĂ: Denumirea de „covor în bumbi” se trage de la tehnica ţesutului. Nodulul său are forma unui nasture sau bumb, cum i se mai spune în popor. Având centrul fiecărei împletituri puţin bombat, covorul în bumbi are un efect terapeutic unic, motiv din care este indicat să mergi pe el cu picioarele goale ori să stai culcat. „Misiunea primară a covorului în bumbi este cea curativă. Nu este un element de decor, asemenea celorlalte covoare moldovenești, precum scoarța sau păretarul. Se pune pe podea, pentru talpo-terapie, iar un covor în bumbi, aşternut pe pat, în loc de cuvertură, este o adevărată zestre. De aceea, oricare ar fi tendințele de decor, acest covor va arăta bine în casă”, spunea într-un interviu, meşteriţa populară din satul Palanca, Tatiana Popa.

Natalia Junghietu