Opinii / Cine e femeia pentru bărbat? Prietenă, iubită, mamă? Sau o unealtă asupra căreia să ne vărsăm nervii?

Știați că fiecare a șasea femeie din Republica Moldova, cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani, a fost sau este supusă violenței domestice? O zic datele Biroului Național de Statistică. Adică, 63,4% dintre femei au simțit pe propria piele ce înseamnă violența din partea partenerului, fie ea fizică, psihologică sau sexuală.

În Uniunea Europeană situația diferă un pic. Cifrele sunt mai mici – doar 33% din femeile din UE au fost victime ale violenței fizice și/sau sexuale. Nu e puțin deloc nici aici. Mă gândeam să spun că situația e mai bună, dar… Cum poate să fie bine când o femeie, poate mama copiilor tăi, sau sora, soția, iubita, mama ori bunica este batjocorită?

Nu există nici o scuză! Și nici explicații nu găsesc.

Cine e de vină? Bărbatul? Femeia? Societatea? Educația noastă? Legislația prea blândă?
Vorbim de zeci de ani despre acest flagel. Se adoptă legi, se semnează convenții, se organizează campanii de conștientizare. Iar carul, vorba ceea, tot pe loc rămâne.

Datele statistice ne demonstrează că cel mai frecvent devin victime ale violenței domestice în Republica Moldova femeile din mediul rural (68,2%). Dar și femeile din mediul urban sunt supuse violenței (57,4%). Cea mai „la modă” este violența psihologică. Unii bărbați nici măcar nu-și dau seama că-și înjosesc partenera, la fel cum, de multe ori, nici femeia nu prea înțelege că este jignită și umilită. Pentru unii e o normalitate.

Doar atunci când vom conștientiza cu toții că este anormal și inacceptabil să înjuri, să arunci cuvinte grele în adresa femeii, să o ameninți, nemaivorbind de bătăi, situația, cred, ar putea să se schimbe. Ar putea să se schimbe în bine și datele statistice.
Nu vreau să vorbesc despre legislație. Și la noi, și în statele Uniunii Europene, există multe legi bune în acest sens. Eficiența însă cam șchiopătează.

Vorbim despre violența domestică doar cu anumite ocazii. În martie, spre exemplu. De Ziua internațională a femeii. Atunci ne amintim că „orice femeie e frumoasă”, că „femeia nu poate fi atinsă decât cu o floare”, că trebuie să creăm condiții egale de muncă și, implicit, remunerare a muncii.

Apoi vine luna noiembrie. O altă dată importantă. Pe 25 noiembrie, este marcată Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor. De câțiva ani, este anunțată și o campanie – „16 zile de activism împotriva violenței femeilor”.  Ce facem în aceste 16 zile? O declarație, un flashmob pe undeva, o masă rotundă și… cam atât. Dacă am mai avea și niște monumente ale victimelor violenței domestice, cu siguranță am merge cu flori acolo, că suntem meșteri la depuneri de flori.

Și asta, în condițiile în care avem atâtea rețele sociale, avem atâtea posturi de televiziune. Poate nu am fost eu atentă, dar nu prea am văzut dezbateri serioase, cu experți importanți în domeniu, care să discute despre violența domestică. Sigur, mult mai important (oare?) este gazul, candidatul X la alegeri – poate de la acești candidați ar trebui să învățăm cum să organizăm o campanie anti-violență domestică pe TikTok și celelalte rețele sociale? Sau rămânem în continuare cu sloganul: „Mă bate – mă iubește”.