Solstițiul de vară 2024. Astăzi este ziua cea mai lungă din an

Termenul solstiţiu este de origine latină, solstitium, adica „Soarele stă” şi semnifică faptul că la această  dată are loc schimbarea gradientului mişcării Soarelui în raport cu declinaţiile sale.

Durata zilei va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15 ore şi 32 de minute, iar noaptea, de numai 8 ore şi 28 de minute. După momentul solstiţiului de vară, durata zilei va începe sa scadă, iar a nopții să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, momentul solstiţiului de iarnă. Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul se derulează în sens invers.

Solstiţiul de vară, celebrat în jurul lumii

Enormele beneficii ale astrului zilei sunt recunoscute încă din timpuri străvechi, când Soarele era în multe culturi celebrat ca o zeitate, iar ziua solstiţiului de vară, asociată cu energiile pozitive, fertilitatea şi vitalitatea, cu optimismul şi creativitatea. Şi astăzi, în cultura multor popoare, Soarele este celebrat în jurul datei solstiţiului de vară.

• În estul Europei, sărbătorile au şi conotaţii romantice, de exemplu slavii o numesc Kupala, iar în tările din nordul continentului o numesc Litha sau Midsummer, Ziua miezului de vară, şi o celebrează prin ospeţe în păduri, jocuri şi mari focuri de tabără.
• Deşi sărbătoare păgână, creştinii au asociat sărbătoarea cu naşterea lui Ioan Botezătorul, sărbătorit în 24 iunie de ortodocşi, catolici şi protestanţi. În Estonia, Letonia şi Lithuania, 24 iunie este chiar sărbătoare oficială.
• În România, la 24 iunie, la 3 zile după solstiţiu, în calendarul popular este sărbătoarea Sânzienelor, sau Drăgaica, singura sărbătoare păgână admisă şi în calendarul creştin-ortodox. Sânzienele plutesc în aer sau umblă pe pământ, cântă şi dansează, împart rod holdelor, vindecă pe cei bolnav şi apară semănăturile de grindină. Sărbătoarea e celebrată din vechime şi marcheză şi începutul verii, fiind numită şi  Cap de vară. E celebrată din vechime si figurează şi în calendarul ortodox.
• În Bulgaria, tot în 24 iunie, Soarele este celebrat în sărbătoarea numita Enyovden. In folclorul bulgar se spune că în această dimineaţă, când soarele răsare, el face cu ochiul oamenilor, le zâmbeşte şi dansează pe cer. Se spune că oricine vede răsăritul în această zi va fi sănătos tot anul.
• În Polonia şi Ucraina este un vechi obicei ca fetele nemăritate să arunce în râu coroniţe de flori, iar flăcaii să încerce să le culeagă, iar împletitura de flori îi va lega şi vor deveni un cuplu. Se aprind şi focuri, iar cuplurile sar peste ele împreună şi dacă nu-şi dau drumul la mâini, iubirea lor va dura.
• În Croația, pe 23 iunie, este sărbătoarea numită Ivanje. Ivan este denumirea slavă pentru Ioan. Conform tradiţiei, pe malurile apelor se fac focuri de tabără, iar tinerii se întrec în a sări peste ele. Iniţial, aceste focuri se făceau pentru a alunga spiritele si duhurile rele.
• În Anglia, cei care vor să vadă răsăritul soarelui vin în ziua solstiţiului vară la Stonehenge.
• Finlanda sărbătorea în 24 iunie Ukon juhla pentru a-l celebra pe Ukko, zeul cerului şi al vremii, în mitologia finlandeză, iar după ce sărbătoarea s-a transformat într-una creştină, ea este numită Juhannus (Ioan în finlandeză). Acum se ţine în sâmbata din săptămana 20-26 iunie. Noaptea se fac focuri pe lacuri sau pe mare, pentru a indeparta spiritele intunericului. Datorita pozitiei geografice, aceasta noapte este foarte scurtă, durează doar aproximativ două ore.
• În Suedia se fac serbări câmpeneşti, în Austria solstiţiului de vară e celebrat cu spectaculoase procesiuni de vase pe Dunăre, în Danemarca este sărbătorit, încă din vremea vikingilor, cu focuri de tabără şi petreceri în aer liber, la fel  în Franţa sau Ungaria.

Expresul.md