Interviu / Ambasadorul UE la Chișinău: „Eu sunt foarte fericit de progresul care a fost înregistrat de RM în cei doi ani în care mă aflu aici”

Obiectivul pe care și l-au trasat autoritățile de la Chișinău – cel de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană  până în anul 2030 – poate deveni realitate, dacă sunt îndeplinite mai multe condiții. Plus la aceasta, și de rezultatele referendumului care va fi organizat în toamna anului 2024, depinde dacă Republica Moldova va intra în marea familie europeană.

Ce părere are șeful Delegației UE la Chișinău, Jānis Mažeiks, despre ritmul în care țara noastră îndeplinește toate sarcinile pentru a se integra în UE și provocările cu care se confruntă, citiți în interviul ce urmează.

– În luna decembrie 2023, Comisia Europeană a decis să deschidă negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Se preconizează ca în toamnă să avem și un referendum. După părerea dumneavoastră, nu este prea devreme de organizat acest proces și, în general, cum îl vedeți?

În Uniunea Europeană nu există niște reguli stabilite referitor la organizarea referendumului pentru procedura de aderare. Majoritatea țărilor care au organizat un referendum înainte de a deveni state – membre ale UE, au făcut-o fie din motiv că exista o prevedere clară în constituție, care cerea organizarea unui referendum înainte de aderare, sau fiindcă aceasta a fost alegerea lor politică. În cazul Republicii Moldova înțelegem că este cea de-a doua variantă, adică politică. Consider că, în acest caz, organizarea unui referendum este un aspect foarte important, iar momentul organizării acestuia este, de asemenea, foarte oportun.

Acest referendum va deveni un bloc foarte important și o dovadă imbatabilă pentru a continua acest proces, având drept probă că majoritatea moldovenilor își doresc integrarea europeană. Cred că vom avea totuși o prezență destul de mare din partea cetățenilor la referendum, iar marea majoritate din cei prezenți vor opta în favoarea integrării în Uniunea Europeană.

Deja rămâne doar să vedem în ce mod vor fi formulate întrebările.

– O parte din cetățeni însă, nu prea cunosc și nici nu înțeleg ce presupune acest referendum. Ce se va întâmpla dacă majoritatea populației va oferi, totuși, un răspuns negativ?

În acest caz, vom respecta răspunsul cetățenilor din Republica Moldova, deși noi sperăm că, totuși, răspunsul va fi unul pozitiv.

Mai multe media din țară m-au întrebat care ar fi pașii următori în cazul în care totuși cetățenii vor avea un răspuns negativ la referendum, deși sondajele de opinie arată că majoritarea populației sunt în favoarea aderării la Uniunea Europeană. Deci, în cazul în care, într-adevăr, cetățenii vor avea un răspuns negativ, noi vom continua să colaborăm cu guvernarea, cu cetățenii, în măsura în care ei vor dori să colaboreze cu noi și vom continua proiectele noastre. Însă, vom fi foarte dezamăgiți, mai ales că, conducerea de vârf a UE a fost atât de apreciativă în privința eforturilor depuse de Guvernul acestei țări în ultimii doi ani. Probabil că, și viteza de integrare va fi mult mai scăzută sau chiar s-ar opri. Dar, iarăși, avem tot respectul asupra deciziei pe care o va lua fiecare cetățean al Republicii Moldova.

Sunt multe aspecte care vor continua indiferent dacă va obține sau nu Republica Moldova calitatea sa de membru.

– Care sunt cele mai mari provocări ale RM la care guvernarea ar trebui să acorde prioritate, atunci când vorbim de procesul de integrare a țării în UE?

Eu cred că toți cunosc despre provocările RM, deoarece s-a vorbit despre ele mai mulți ani în șir. Dar cele proritare sunt sistemul judiciar și lupta împotriva corupției. Însă este important să accentuăm că anumite acțiuni au fost deja finalizate, cum ar fi procesul de pre – vetting, dar și de vetting, care a fost început.

O altă provocare rămâne a fi capacitatea resurselor umane din această țară. UE nu înseamnă doar legislație în vigoare, ci și instituții care sunt capabile să aplice legile. Asta înseamnă oameni competenți, care să poată să-și exercite atribuțiile de serviciu așa cum se cuvine. Deși, nu pur și simplu, oameni angajați, ci oameni calificați, însă, din păcate, foarte mulți oameni au plecat din țară.

– Și totuși, dacă aceste probleme ar fi soluționate, în câți ani ar putea Moldova să fie acceptată în marea familie europeană?

Cel mai ambițios plan este acela pe care și l-a setat Guvernul RM și anume calitatea de membru în UE în anul 2030. Aceste planuri se potrivesc și cu declarațiile care au fost făcute de conducerea UE privind pregătirea Uniunii Europene pentru extindere către anul 2030. Cât de repede va fi acoperit acest parcurs ne vor arăta lunile și anii următori, deoarece suntem abia la începutul acestei călătorii, iar aceasta nu presupune niște pași separați, ci un întreg set de acțiuni care urmează să fie pus în vigoare. Această procedură o să aibă câteva etape.

Dacă e să ne referim la prima etapă – cea de screening, aceasta presupune că autoritățile din Republica Moldova urmează să-și evalueze legislația și practicile, pentru a vedea în ce măsură ele corespund cu cele ale UE. După care, autoritățile oficiale din Uniunea Europeană vor parcurge exact aceeași procedură, analizând în ce măsură practicile și legislația corespund cu cele cerute. Ulterior, vom trece la cea de-a doua etapă. În cazul în care vor exista careva discrepanțe sau nepotriviri dintre legislație și aceste prcatici, urmează să fie operate anumite modificări sau schimbări. Din acest punct de vedere, sunt foarte importante rezultatele alegerilor parlamentare dacă ne dorim să menținem exact aceeași viteză pe care am înregistrat-o în ultimii doi ani. Desigur că, și alegerile prezidențiale contează.

– Regiunea transnistreană rămâne a fi un obstacol în integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană?

Noi nu vedem regiunea transnistreană de a fi o barieră în integrarea RM în UE. Dar, aici sunt totuși câteva aspecte la care se cere de lucrat mult mai mult, deoarece ele sunt dificile în abordare. În acest sens, putem vorbi de două opțiuni. Prima – RM își reintegrează teritoriul și aderă la UE ca un tot întreg, iar cea de-a doua opțiune este că înainte de toate, aderă malul drept la UE, ca mai apoi, să urmeze malul stâng mai târziu. Noi, evident, preferăm prima opțiune, dar nu dorim concomitent ca RM să devină prizonierul situației de conflict care există astăzi cu regiunea transnistreană.

Dar este foarte important de subliniat că, relația noastră cu Republica Moldova se bazează în limitele frontierei recunoscute de dreptul internațional. Actualmente, inclusiv și în regiunea transnistreană, avem un singur interlocutor în ceea ce privește procesul de aderare la UE și acesta este Guvernul RM.

– Apropo, în ultimul timp, tot mai multe drone și rachete au ajuns, întâmplător sau nu, pe teritoriul RM. Cum credeți, este amenințată RM de războiul ruso – ucrainean? Sau persistă încă această amenințare?

Nu vedem o amenințare iminentă pentru RM, datorită efortului eroic al armatei ucrainene, care au reușit să stăpânească și chiar să opună rezistență trupelor rusești de pe teritoriile Ucrainei care sunt cele mai apropiate de RM.

Categoric, vedem necesitatea de a continua și de a oferi tot sprijinul pentru forțele armate ale Ucrainei ca să se mențină în limitele frontierelor care sunt recunoscute de dreptul internațional și, concomitent, să acordăm asistență pentru consolidarea rezilienței și capacității armatei naționale a RM, în cadrul unor proiecte pe care le-am realizat și în trecut, dar și în prezent.

– Și, pe final, care ar fi mesajul dvs către cetățeni cu privire la parcursul european al țării?

Eu sunt foarte fericit de progresul care a fost înregistrat de Republica Moldova în cei doi ani în care mă aflu aici. Eu sunt convins că cetățenii deja au început să simtă efectele acestei colaborări cu UE și nu mă refer doar la începutul procesului de negocieri pentru aderare sau de atribuire de țară candidată a RM, eu vorbesc despre toare rezultatele cooperării care au existat între UE și RM.

Eu sper că cetățenii RM vor vedea anume acest viitor atât pentru ei, cât și pentru copiii lor, iar sprijinul pentru integrarea europeană a Republicii Moldova va continua să crească și în anii care urmează, astfel ca noi, de comun acord, să putem avansa pe acest parcurs cât mai rapid.

Natalia Junghietu