ESENŢIAL | Banii, omenia şi lecţiile pe care ţi le oferă viaţa

Acum două săptămîni, am decis să facem un experiment. Am contactat doi oameni de afaceri din Ungheni, care au avut de trecut prin adevărate drame, şi le-am cerut o favoare. Să nu credeţi că am solicitat sume enorme de bani. Sau sponsorizări peste puteri. Nu.
Pe primul l-am rugat să ne susţină şi să devină partenerul nostru în eventualitatea realizării unui proiect pe care-l coacem în minte de cîţiva ani. Nu voi oferi mai multe detalii. Voi spune doar că ceea ce i-am solicitat, practic, nu costă mare lucru. Dacă e să transformăm în bani, ar fi cam 100-200 de lei pe lună timp de vreo jumătate de an. Omul de afaceri s-a dovedit mai mult decît receptiv. Nu am dovedit să închei vorba, că a întins cartea sa de vizită, spunînd scurt: „Vă stau la dispoziţie oricînd”. Nici nu am reuşit să-i spunem ce am putea să-i oferim în loc. „Cu cîţiva ani în urmă, soarta mi-a oferit o lecţie bună. Am înţeles atunci că nimic nu poate fi mai de valoare decît omenia”, ne-a spus.
Am mers la cel de-al doilea om de afaceri. Solicitarea noastră a fost şi mai modestă. Unii ar putea s-o catalogheze „de rîsul lumii”. L-am rugat să perfecteze cinci abonamente pentru cinci veterani din Ungheni, cinci oameni care au muncit toată viaţa şi iată, acum, au ajuns să nu-şi poată permită să se aboneze măcar la un ziar. Asta ar fi însemnat pentru omul de afaceri 150 de lei. Omul nostru s-a schimbat brusc la faţă şi a tăiat-o scurt: „Nimic!”. Cică, viaţa l-a învăţat să fie dur cu cei din jur. „Cine şi-a amintit de mine atunci cînd mi-a fost greu?”, a întrebat dînsul, după care a pornit o tiradă întreagă împotriva tuturor. Iar fraza: „Bine faci, bine ajungi”, potrivit dînsului, a fost inventată de cineva ca să poată scurge bani din cei care îi au. L-am lăsat cu Dumnezeu, urîndu-i succese în continuare. Şi cît mai mulţi bani.
Acum vine lucrul cel mai interesant. Deşi cei doi au multe lucruri în comun, chiar dacă, presupun, nici nu se cunosc, există două deosebiri esenţiale între ei.
1. Primul este absolut dezinteresat de politică. Al doilea şi-a făcut din politică o religie.
2. Primul este de origine slavonă. Al doilea – moldovean get-neget.
Mai e nevoie oare şi de comentarii?