Specialist: Amalgamarea este un proces necesar Republicii Moldova

Amalgamarea este un proces extrem de necesar Republicii Moldova. Oameni în țară nu mai sunt. Autoritățile locale nu au pe cine conduce. Cât de curând, în satele mici vor fi mai mulți funcționari decât locuitori. Banii satelor se duc pe întreținerea aparatului primăriilor și nu pe dezvoltarea localităților. „Amalgamarea rezolvă această problemă. Sper foarte mult că acest lucru se va face inteligent, în interesul oamenilor”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, amalgamarea voluntară a primăriilor, conceptul Guvernului Republicii Moldova, este deja înglobat într-un proiect de lege, care în prezent se discută în Parlament. IDIS „Viitorul”, fiind parte a unei coaliții de descentralizare alături de Promo LEX, IPRE, CALM, cu susținerea financiară a USAID, au comandat un studiu la CBS Research, de evaluare a acestei inițiative și au venit cu anumite recomandări.

Expertul susține că prin amalgamarea voluntară a localităților, concept pe care Guvernul și-a propus-să-l realizeze după alegerile locale din toamnă, în decurs de patru ani, dorește să încurajeze primăriile, în special pe cele mici, să ne unească într-o comună, pentru a economisi resurse financiare pentru investiții la nivel local. Totodată, Guvernul va aloca altele circa 250 de milioane de lei satelor și comunelor amalgamate pentru dezvoltarea localităților. „Republica Moldova trebuie să-și rezolve problema legată de depopularea țării. În toate localitățile numărul populației scade, cu excepția municipiilor Chișinăul și Bălți, unde numărul locuitorilor crește în baza migrației interne”.

Către anii 2000, a spus expertul, o primărie urbană avea circa 14 mii de locuitori, una rurală – 2600. Către 2010, erau circa 12600 în orașe și 2500 în sate. Însă, calitatea datelor statistice lăsa de dorit. Biroul Național de Statistică (BNS) opera cu numărul total al populației Republicii Moldova, deși se știa că moldoveni în țară nu mai sunt așa de mulți. În 2014, când a realizat un nou recensământ al populației, numărul populației era scăzut dramatic. Către 2015, mărimea unei primării urbane era de 8400 de oameni, iar a uneia din mediul rural – 2000. După, situația s-a înrăutățit atât la orașe cât și la sate. În prezent, se poate spune că mărimea medie a unei primării urbane este de 6400 de oameni, de două ori mai mică decât în 2010, iar a unei primării rurale – 1600 de oameni, cu tendință clară de scădere.

„Oamenii pleacă din sate la orașe, din orașe mici la orașe mai mari, din orașe mai mari către capitală. Avem în țară formal 2,5 milioane de oameni, dintre care circa 200 de mii, pe termen scurt, nu se află în țară. În prezent, în țară nu sunt mai mulți de 2,2 milioane de cetățeni. De trei ani avem cel mai dramatic spor natural negativ al populației. Migrația externă, migrația internă, migrația temporară și scăderea numărului populației a dus la ceea că la noi primăriile pur și simplu rămân fără oameni. Avem circa 500 de sate unde populația este mai mică de 1000 de oameni. După recensământul din 2024 vom fi mai triști când vom afla câți oameni suntem cu adevărat în țară”.

Analistul economic mai afirmă că scăderea numărului populației este o presiune administrativă. În cazul amalgamării, pe țară, numărul funcționarilor, la o mie de locuitori, va scădea cu 50%, de la 3,8 persoane în prezent la 2,6 după amalgamare. În cazul primăriilor mari, numărul este în prezent de 2,1 la o mie de locuitori, și va fi de 2. În cadrul primăriilor medii reducerea va fi de la 4,4 la 2,8. În cazul primăriilor mici, în prezent sunt de aproape șapte ori mai mulți funcționari față de o primărie mare. Cu cât primăria este mai mică cu atât presiunea financiară și administrativă este mai mare și banii se cheltuie pentru înțreținerea aparatului administrativ și nu se fac investiții în localitate.

„Dacă va avea loc amalgamarea, în cazul primăriilor mici, economiile financiare pot ajunge la 300%. Banii care se vor economisi, dacă toate primăriile vor participa la amalgamare, sunt estimate la 500 de milioane de lei anual, iar Guvernul propune să mai aloce altele 250 de milioane de lei. Noi am propus ca banii care se vor economisi să fie lăsați la nivel local. Primăriile pot face majorări de salarii și da sporuri la angajații ca să fie menținuți să nu plece. Dacă are loc amalgamarea între 2-3 primării mici, unde acum se angajează pe jumătate de normă salarială, după proces, un funcționar va putea fi angajat cu normă deplină. Banii obținuți în urma amalgamării va permite majorarea de două-trei ori a investițiilor locale. În prezent, primăriile mici sunt nevoite să cheltuie propriile resurse pentru întreținerea aparatului administrativ, cu mult mai mult decât cheltuie pentru treburile din sat”.

Veaceslav Ioniță a mai menționat că ori municipalizarea, inițiativa coaliției pentru descentralizare, sau amalgamarea, inițiativa Guvernului, sunt instrumente necesare care pot permite utilizarea mai eficientă a banilor la nivel local. Întrebându-se dacă se rezolvă sărăcia locală prin amalgamare, Veaceslav Ioniță  a spus că nu. Amalgamarea va permite economia banilor, dar nu câștigul banilor. Pentru a câștiga bani este nevoie de alte instrumente, cum ar fi: modificarea politicii bugetar-fiscale, competențe noi primăriilor, ca acestea să devină mai puternice. „Primăriile sărace până la amalgamare aveau o sumă de bani, după vor avea ceva mai mult. Primăriile cu venituri medii rămân la același nivel. În cazul celor bogate situația se îmbunătățește, dar nu semnificativ. Potențialul financiar local va crește nesemnificativ”.

Expertul susține că circa 60% din primăriile din Republica Moldova au venituri pe cap de locuitor de la 17 la 29 de lei. 20% – au venituri medii, iar altele 20% – sunt extra bogate, în mare parte primăriile din componența municipiului Chișinău. „Sunt câteva primării în țară care o duc relativ bine, iar restul, până la 70%, au venituri de 20-30 de ori mai mici decât ale primăriilor bogate. În Republica Moldova estimez că sunt 10-15 orașe care au o situație bună, sunt circa 30 de sate care au bunăstare bună și marea lor majoritate sunt în municipiul Chișinău. Restul 850 de primării sunt întro stare dezastruoasă”.

La realizarea sondajului s-au luat 18 primării, asupra cărora a fost făcută analiza economică și financiară. S-a discutat cu cei 18 primari, iar ca rezultat: 45% dintre primari sunt pentru amalgamare, 33% – categoric împotrivă, restul 22% – nu au avut o poziție clară pe care să o împărtășească.

Totodată, s-a efectuat sondajul și în rândul consilierilor locali. 85% dintre aceștia au spus că au auzit de amalgamare, restul 15% nu au auzit. 63% au menționat că nu au fost informați despre amalgamare, 37% au spus că știu foarte bine despre amalgamare. Fiind întrebați dacă amalgamarea trebuie Republicii Moldova: 47% s-au expus pentru, 53% – contra. „Oamenii mai mult sunt contra decât pentru, în contextul în care el este foarte slab informat despre concept. Este firesc și normal, ca omul de tot ce este nou să aibă îngrijorare. Tot ce trebuie de făcut este să se explice și acolo unde sunt anumite frici să se rezolve problema. Când am întrebat dacă este necesar ca în localitatea sa să fie amalgamare: 32% au spus da, 60% au spus nu. Oamenii spun da amalgamării, da nu la mine în localitate, iar dacă ne amalgamăm cu altă primărie, primăria mea să fie centrul unde toți se adună. Oamenii vor să-și păstreze primăria din satele lor”.

Referitor la modul cum ar trebui să aibă loc amalgamarea, majoritatea au spus că primăriile mici trebuie să se unească cu primării mai mari. La întrebarea dacă accesibilitatea serviciilor se va îmbunătăți ca rezultat al amalgamării: 47% au menționat că se va îmbunătăți, 53% că se va înrăutăți.

Consilierii au mai menționat că în consiliul comunei trebuie să intre un număr reprezentativ de locuitori din fiecare sat amalgamat. Totodată, au mai spus că în satul amalgamat ar trebui să fie un oficiu al primarului. „Noi am propus ca primăriile care vor decide să se amalgameze, dacă se unesc trei sate, unul devine un centru-comună, rămâne un primar de comună, ceilați primari devin viceprimari și rămâne mai departe cu oficiul în sat, unde se să adreseze oamenii”.

Rugați să se expună asupra a trei lucruri bune ale amalgamării, consilierii au menționat că bugetele locale vor crește; se va dezvolta mai bine infrastructura și vor fi realizate mai multe proiecte de investiții. Referitor la trei cele mai grave probleme în cazul amalgamării, au afirmat că va crește distanța către primărie și distanța de la serviciile publice; primăriile nu vor face facă situației create; dar și se va da prioritate primăriei care este centru-comună, iar banii nu se vor distribui echitabil.