Veaceslav Ioniță: reforma învățământului superior din Republica Moldova poate mai mult să dăuneze decât să ajute

Reforma învățământului superior din Republica Moldova are, cel puțin, patru dimensiuni cu impact, se menționează într-un comunicat.

Reforma învățământului superior din Republica Moldova, făcută public săptămâna trecută, are, cel puțin, patru dimensiuni cu impact fără precedent. Este o reformă mare, iar graba cu care se face, poate mai mult să dăuneze decât să ajute. Este un lucru care se discută de cel puțin 15 ani, însă are loc prea brusc. Este opinia lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, exprimată în cadrul ediției de vineri, 1 iulie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, primul impact al reformei este legat de comasarea unor universități cu institute de cercetare. În Europa, dar și în statele dezvoltate, este practicat acest lucru, învățământul este împreună cu cercetarea. „Eu cred că intenția de a comasa aceste instituții este benefică. Vor avea de câștigat atât universitățile, cât și centrele de cercetare. Consider că acest lucru va crește atât capacitatea de cercetare, cât și de predare. Studenții vor fi implicați în cercetări, cercetătorii vor putea să lucreze cu studenții. Avem o unificare a două sisteme diferite, care au activat diferit zeci de ani, iar acum vor fi unificate”, a spus expertul.

Al doilea impact al reformei, spune Veaceslav Ioniță, este comasarea unor universități, din cauza lipsei studenților, ceea ce a dus la o utilizare ineficientă a resurselor financiare. „S-au dat bani pentru universități aparte și pentru cercetare aparte. Dar trebuie să fie dați acești bani împreună. Universitățile noastre sunt mici și este înțeleasă intenția Guvernului de a unifica resursele”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Al treilea element al reformei care îngrijorează, susține economistul, este comasarea Universității de Stat din Tiraspol, care este refugiată în Republica Moldova. Universitățile refugiate, crede economistul, sunt din zonele de conflict, iar acestea trebuie să devină un instrument de soluționare a conflictelor. Sunt trei țări în regiune, Georgia, Ucraina și Republica Moldova, unde sunt 21 universități refugiate. 16 – în Ucraina, 4 – în Georgia și 1 – în Republica Moldova.

„Atât Republica Moldova, cât și Ucraina și Georgia, trebuie să aibă o politică unică, susținută de către UE, de soluționare a conflictelor, inclusiv de întoarcere a universităților refugiate. Eu cred că Republica Moldova va fi prudentă și va trata subiectul Universității refugiate din Tiraspol astfel, deoarece trebuie să se întoarcă înapoi, după ce va fi soluționat conflictul din stânga Nistrului. Cazul Universității de Stat din Tiraspol trebuie să fie tratat separat”, a afirmat Veaceslav Ioniță.

Expertul a mai menționat că în prezent, în stânga Nistrului, sunt circa 11 mii de studenți, ale căror acte de studii, eliberate de către actuala universitate din Tiraspol, sunt nerecunoscute, iar Republica Moldova trebuie să ajute acești tineri, să aibă acte legalizate și să fie încadrați legal în câmpul muncii din Republica Moldova sau din altă țară. De asemenea, a afirmat că, Chișinăul trebuie să aibă instrumente de apropiere a malurilor Nistrului, proiecte de integrare a tinerilor din stânga Nistrului pe malul drept al Nistrului, iar profesorii din stânga Nistrului să facă cursuri de creștere a calificării în dreapta Nistrului, dar și să fie realizate cercetări comune.

Expertul a mai remarcat faptul că acum, în acest proces de consolidare a învățământului cu știința, Universitatea de Stat din Tiraspol, care este refugiată, trebuie să fie comasată cu cel puțin două institute de cercetare, după profilul universității, astfel să-i fie crescută capacitatea de a fi centru de echivalare a diplomelor, de cooperare cu cei din stânga Nistrului pentru apropierea malurilor.

Cel de-al patrulea element, care stârnește nedumeririle experților, afirmă economistul, este că „această reformă va însemna cel mai mare proiect imobiliar din istoria Republicii Moldova”. „Vor apărea, imediat după această comasare, zeci de hectare de terenuri libere, inclusiv în centrul Chișinăului, cu valori de milioane de dolari. Dacă nu va fi făcută o analiză minuțioasă, unde și cum vor fi utilizați acești bani din vânzarea terenurilor și a clădirilor, riscăm să avem dintr-o reformă a învățământului o reformă a sectorului imobiliar din municipiul Chișinău”, a afirmat economistul.

Potrivit economistului, Parlamentul, cel puțin o dată la trei ani, trebuie să aibă un raport al Curții de Conturi privind starea de lucruri a proprietăților centrelor universitare și a institutelor de cercetare, pentru ca să fie protejat patrimoniul acestor instituții, ca să nu avem blocuri locative construite, dar nimeni să nu știe unde au dispărut banii din vânzarea terenurilor.

Analistul economic recomandă ca în lege să fie specificat expres că nici un bun nu va fi înstrăinat în favoarea altor instituții sau a bugetului de stat. Banii trebuie să rămână universităților și institutelor de cercetare, pentru dotarea tehnico-materială și investiții capitale. La fel, a propus ca o dată în trei ani, Curtea de Conturi să raporteze Parlamentului tot ce se întâmplă cu bunurile universităților și centrelor de cercetare, după ce au fost comasate. „Dacă nu va fi făcut acest lucru, riscăm să intrăm într-un proces lung de corupție și toată această reformă în final să aibă un singur nume – dispariția proprietăților și patrimoniului universităților și centrelor de cercetare”, a atenționat analistul economic.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în anul 2006/2007 în Republica Moldova erau 128 de mii de studenți, iar în stânga Nistrului circa 18 mii. În total 146 de mii de studenți. În anul de studiu 2021/2022 au fost 59,6 mii pe malul drept al Nistrului, iar 11 mii pe malul stâng. În total, aproape 71 de mii de studenți. Dintre toți studenții pe care îi are astăzi Republica Moldova, 59 de mii, 73% au până la 24 de ani, 17% de la 24 la 34 de ani, iar 9,3% peste 35 de ani. Dacă cum 10 ani un cadru didactic avea 20 de studenți, astăzi acest raport este de 1 la 13.

Republica Moldova, a mai spus analistul economic, trece prin cea mai dramatică situație demografică. În 2007/2008 au fost 360 de mii de tineri, de la 19 la 23 de ani. 305 mii în țară, iar 55 de mii – estimativ peste hotare. Astăzi sunt 191 de mii, dintre care în țară sunt 120 de mii de tineri cu vârsta cuprinsă între 19 și 23 de ani, iar peste hotare circa 71 de mii. „Evoluția lucrurilor este de așa natură că peste circa 6-7 ani numărul tinerilor din țară va fi mai mic decât numărul tinerilor de peste hotare”, a spus analistul.

Expertul a mai declarat că în prezent Republica Moldova are circa 95 de mii de studenți, dintre care 35 de mii sunt peste hotare. În următorii cinci ani va fi o ușoară ameliorare a situației demografice, dar asta nu va salva situația. Migrația va rămâne activă. Studenți moldoveni vor fi mai mulți, dar nu aici acasă, dar peste hotare.

Pe lângă comasarea universităților, expertul sugerează Guvernului să atragă atenția la studenții străini, care aduc anual în Republica Moldova mai mult de 100 de milioane de dolari. Acum 15 ani în Republica Moldova erau 1200 de studenți străini, acum sunt 4500. În sălile de curs, fiecare al optulea student este străin. În ultimii ani, susține Veaceslav Ioniță, se înregistrează ratări de cel puțin 2500 de studenți străini, inclusiv 700 din Israel. „Autoritățile noastre trebuie să afle din ce cauză am pierdut acest număr de studenți, de ce anumite diplome moldovenești nu sunt recunoscute în unele țări și să întreprindă pași ca aceste diplome și specialități să fie recunoscute. Trei țări de unde tradițional aveam studenți străini, erau din orientul mijlociu. Este o piață pentru noi și din păcate am pierdut-o”, a conchis Veaceslav Ioniță.