Natalia Junghietu: Poate mai buni, poate mai răi…

Cu vreo două luni în urmă, oriunde te întorceai, cu oricine vorbeai, discuția se îndrepta spre scumpirea carburanților.

A fost o perioadă când prețurile se ridicau peste noapte. Timp de o lună benzina se scumpise cu peste un leu. Această panică era chiar mai mare decât cea creată de criza gazelor.

Rețelele sociale erau „inundate” de acuzații la actuala guvernare, unii cereau demiterea Guvernului Gavrilița, alții își revărsau furia pe diasporă, că cică diaspora a fost cea care a votat-o pe Sandu. Iar atunci când cineva din diasporă venea cu un comentariu că de vină nu este vinovată Sandu sau Gavriliță, căci prețurile sunt dirijate de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energeticii, iar o creștere a prețurilor carburanților se înregistra în întreaga Europă, era vai și amar de el. Toți îi „săreau” în cap cu fel de fel de comentarii și cu atacuri directe la persoane. Pe unii chiar i-au apucat nostalgia și după fostele guvernări.

Vorbeau și comentau și cei care care erau afectați direct de aceste scumpri, dar mai mult vorbeau cei care nu erau absolut deloc afectați. Cei care au mers pe jos, așa au și continuat să meargă pe jos, cei care mergeau cu trasnportul public așa și au continuat.

Iar cei care au mers cu mașina așa și au continuat să meargă. Pe nimeni nu am auzit să lase mașina acasă și să meargă la serviciu, sau prin oraș pe jos, sau cu transportul public. Ba din contra, în acea perioadă dimineața în jurul orelor 8.00 în orașul Ungheni erau ambuteiaje că, am impresia că orașul nu a văzut așa ambuteiaje de când e el. Iar lumea cum și-a cumpărat mașini, așa și vor continua să-și cumpere, căci confortul personal e mai presus de toate. Dacă trebuie, ultimii bani din buzunar tot pe benzină și motorină i-i vei da. Celelalte pot să mai aștepte.

Iar acum când, la fel peste noapte scad prețurile la carburanți, pe nimeni nu mai aud și nu văd să se indigneze. E liniște și pace. Cu toții se fac că nu văd. Nici acuzații la actualul Guvern nu mai aduc, nici laude. Ambuteiajele din oraș s-au mai diminuat, în afară de zilele de joi și duminică când oamenii vin să-și facă cumpărăturile la piața centrală, polițiștii nu mai stau la trecerile de pietoni să dirijeze trecerea. Pietoni – cât frunză și iarbă.

Oameni buni, haideți să avem răbdare! Atunci când am mers la vot, ne-am pus mari speranțe. Am vrut să avem „vremuri mai bune” decât am avut vreodată. Dar să fim sinceri: nu poți face regulă într-o țară unde ani la rând au fost doar hoți și corupți la conducere. Și nu putem cere ca în câteva luni să ajungem la nivelul unei țări europene. Este de lucru în țara noastră și încă mult. Haideți să le dăm o șansă celor care au venit, iar dacă ne vor dezamăgi, peste câțiva ani avem dreptul să-i alegem pe alții.  Poate mai buni, poate mai răi…