O cruce imensă străjuiește Horodiștea Călărașilor

Dealul Pleșei din Horodiștea Călărașilor va străluci, la propriu, pe timp de noapte. Și asta pentru că trei locuitori ai satului s-au mobilizat și au înălțat aici o cruce din metal, înaltă de 24 de metri, montând alături și numele de ”Horodiște”, din litere volumetrice. Noaptea luminile led de pe crucifix și de pe litere sunt vizibile în întreg satul.

Cei trei horodișteni: Gheorghe Munteanu, Alexandru Luca și Ștefan Vidru, au muncit mai bine de șapte luni pentru a duce la bun sfârșit lucrările de amenajare a crucii gigantice. Ideea îi aparține lui Gheorghe Munteanu, care susține că de multă vreme îl măcina gândul de a ridica, anume pe Dealul Pleșei, o cruce sfântă. Pe parcurs, ceilalți consăteni s-au aliniat intenției nobile și au contribuit și ei cu bani și multe zile de muncă la realizarea lucrării. ”Noaptea luminează și se poate admira din orice colț al satului. Suntem mândri de realizarea frumoasă”, a declarat Gheorghe Munteanu.

Pe ultima sută de metri mai mulți localnici s-au implicat, dând și ei o mână de ajutor pentru a ridica lucrarea. Doar timpul ploios de afară i-a împiedicat să încheie amenajările până în ziua de Paști, așa cum își propusese din start. Cu toate astea, la data de 6 mai, lumea s-a adunat în jurul crucii proaspăt ridicate, iar preotul din sat a sfințit-o după toate regulile.

Petru Ceban, primarul de Horodiște, ne-a spus că este extrem de bucuros de realizarea consătenilor săi. El susține că dealul respectiv este al doilea ca înălțime din țară, după Dealul din Bălănești, iar alegerea lui nu a fost una întâmplătoare. Pe lângă faptul că este foarte înalt, dealul respectiv abundă de istorie, pentru că ”anume aici a existat cândva o cetate turcească”, spune primarul.

Găsim o descriere a acesteia în lucrarea ”Horodiștea codrenilor” de Tudor Țopa, editată în 2009 la Chișinău, unde se spune: ”La Horodiștea Călărașilor, de dealul Pleșa, și acum poți da de vestigii antice ale unei cetăţi de pământ getice din secolul IV-III înainte de Hristos. Cetatea de pământ avea conturul unui triunghi, în vârful căruia se înălța, pe malul priporos, un turn de pază, înjghebat din stâlpi și nuiele”.

Autor: Doina Harea