Ajutoarele financiare şi invidia la moldoveni

Deşi au trecut aproape doi ani de cînd un şir de agenţi economici din raion au beneficiat de confinanţare din fondul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii, instituit de Consiliul raional, discuţiile despre aceşti bani şi utilizarea lor nu contenesc. Consilierii cer din nou explicaţii. Fără bani nu faci nimic
“Mi se creează uneori impresia că aceste probleme sînt puse mai mult de oameni care nu înţeleg nimic în afaceri, nu înţeleg nimic în agricultură, care nu se trezesc la ora patru dimineaţa şi nu se culcă la miezul nopţii. Dacă ar sta alături de noi – nu ca să muncească, ci măcar să vadă ce facem noi – eu cred că le-ar trece gustul să tot întrebe despre aceşti bani”, a remarcat Constantin Ojog din Morenii de Jos, beneficiar al unui ajutor financiar în valoare de 25 mii de lei. Dînsul a obţinut aceşti bani pentru construirea unei sere. Avînd o gospodărie ţărănească, lucrează mai mult cu familia şi, susţine, chiar are nevoie de bani, are nevoie de ajutor. „Hotărîsem să construiesc nişte sere pentru creşterea legumelor. Am prezentat proiectul, aşa cum se cerea. A fost acceptat şi mi s-au dat banii. Mai apoi, am prezentat toate documentele doveditoare, ca să se ştie exact pentru ce am cheltuit banii”, povesteşte dînsul.
Constantin Ojog este un legumicultor cunoscut de foarte multă lume. La ora actuală, are patru sere şi oricine doreşte poate să le vadă, să se convingă cum munceşte şi ce rezultate are. Spune că banii pe care i-a primit din Fondul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii i-au fost de un real folos şi că, dacă ar mai fi constituit un asemenea fond, neapărat ar prezenta un nou proiect pentru finanţare, căci „fără bani nu faci nimic în agricultură. Cheltueilile sînt foarte mari, iar veniturile – modeste”.
„N-au idee ce şi cum s-a făcut”
O istorie similară are şi Alexei Tamazlîcari din Sculeni. Şi dînsul are o gospodărie ţărănească, dar s-a axat pe livadă. Acum doi ani, a decis să extindă suprafaţa plantată cu pomi fructiferi. „Auzind că se poate obţine un ajutor, am depus şi eu un proiect pentru plantarea unei livezi de peri”, povesteşte fermierul. Cele 16 mii de lei care i-au fost oferite i-au permis să meargă înainte, iar rezultatul, susţine dînsul, a fost unul foarte bun. Acum, are două hectare de livadă nouă de peri.  Dacă ar exista o nouă posibilitate de a obţine finanţare, nu ar sta pe gînduri. „În ziua de azi, ca să începi o afacere, trebuie să ai finanţe. Cînd apare cîte un asemenea fond, să ştiţi că e  binevenit. E un suport destul de bun, mai ales pentru cei ce se află la început de cale”, spune Alexei Tamazlîcari.
L-am întrebat ce crede despre discuţiile interminabile privind cofinanţarea primită din fondul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii. „Cei ce discută atîta, pur şi simplu nu-s informaţi şi n-au idee ce şi cum s-a făcut. Dacă ar fi informaţi mai bine, cred că ar dispărea orice discuţie. Dar nu vor”, a răspuns dînsul.
Oricine dorea, putea să depună un proiect
Victor Vorobiov este şi om de afaceri, şi consilier raional. Dînsul a beneficiat, în calitate de om de afaceri, de o cofinanţare, din fondul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii, în valoare de 15 mii lei. Pe de altă parte, dînsul, în calitate de consilier, a fost şi membru al comisiei de examinare a proiectelor. „Nu au existat restricţii. Oricine dorea, putea să depună un proiect”, susţine dînsul.
În calitate de om de afaceri, Victor Vorobiov a depus un proiect privind aplicarea unor tehnologii noi în cultivarea florii soarelui. A testat un soi nou pe o suprafaţă de 300 de hectare de teren arabil. Ceea ce-l interesa în mod special, era utilizarea unui erbicid care să combată cornuţii, o plantă foarte agresivă pentru floarea soarelui. I-a reuşit. „Am fost primul în raion care a introdus o altă tehnologie de cultivare a florii soarelui – cu un soi nou şi cu un erbicid special”, spune. Au venit apoi, pentru un schimb de experienţă, şi colegi din alte întreprinderi agricole, şi demnitari de la Ministerul agriculturii. La ora actuală, i-au preluat experienţa mulţi agricultori din raion.
„Sînteţi un om de afaceri prosper. La ce v-au trebuit cele 15 mii de lei din fondul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii?”, îl întreb. „Dacă sînt nişte bani care trebuie oferiţi, de ce să nu profit? Doar s-a anunţat peste tot: oameni buni, prezentaţi  proiecte. Oamenii nu au înţeles şi nu vor să înţeleagă că, atunci cînd se oferă bani, trebuie să beneficieze de această oportunitate”. În schimb, după aceasta încep discuţiile. „Invidia e mare. Nu uitaţi că sîntem moldoveni şi atunci trebuie neapărat să se întrebe cineva: de ce Vorobiov? De ce cutare? De ce nu eu? Dar nu eşti tu, pentru că ai rămas în urmă de ceea ce este. Uşile au fost deschise pentru toţi, toţi au putut depune proiecte. Nu s-a spus că îi dau lui Vorobiov, iar ţie – nu. Cred că trebuie pus punct întrebărilor respective, să nu ne mai întoarcem la ele, să muncim în continuare, să facem treabă”, a mai spus Victor Vorobiov.
Fondul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii a fost instituit în 2008, fiind o premieră pentru Republica Moldova. Decizia respectivă a fost apreciată atunci de numeroase organizaţii şi instituţii de suport al businessului din întreaga republică. Graţie fondului respectiv, au beneficiat de cofinanţare 17 întreprinderi mici şi mijlocii din raion, sumele oferite variind între 10 şi 50 mii de lei.  În total, au fost acordate 364,5 mii lei. În următorul an, consilierii însă au renunţat la acest fond, aducînd critici felului cum au fost repartizaţi banii.