Recomandare: ”Copii în cătușele Siberiei” de Spiridon Vangheli

Maria VRABIE, bibliotecară la Biblioteca Publică Seliște, Nisporeni recomandă cartea ”Copii în cătușele Siberiei” de Spiridon Vangheli

”Cartea ”Copii în cătușele Siberiei” de Spiridon Vangheli  m-a marcat profund, de aceea am și recitit-o recent. Este o nuvelă documentară.
Cartea așa și începe, cu o întrebare sfâșietoare: ”Trenule, unde ne duci?”.
La prima vedere, pare o carte pentru copii, dar nu este chiar așa. Eu, personal, o recomand tuturor persoanelor, de diferite vârste. Chiar și atunci când avem vreo activitate dedicată deportărilor, o recomand. Iar cei care au trecut prin valul acestor deportări plâng atunci când aud acest titlu – ”Copii în cătușele Siberiei”. Plâng atunci când le povestesc despre carte.
Am plâns și eu când am recitit-o. Cu lacrimi în ochi îmi amintesc scenele descrise în carte despre acele chinuri prin care au trecut oamenii noștri, deportați în Siberia și care au suferit mulți ani la rând.
Îmi aduc aminte de fierarul care a ales moartea, dar a desferecat fereastra ca să nu se înăduşe copiii în vagonul care-i duce departe, în Siberii de gheață.
M-a impresionat mult și mătușa Vasilica, care a a cerut să i se dea un termen dublu de închisoare, numai să nu rămână Olguţa, o fetiuță de opt ani, fără mamă. Dar și moartea groaznică a tatălui Olguței, care a riscat să apere un om în lagărul de concentrare.
După ani, Olguța se întoarce acasă, în Moldova. Îmbrăcată în cămașa tatălui ei, merge să dea de pomană. La pod, se întâlnește cu un moșneguț. Acesta, imediat și-a adus aminte de cămașa ce o purta Olguța. O văzuse când era în lagăr. Și-a amintit de tatăl ei.
Ei sunt adevăraţi eroi tăcuţi ai neamului. Ei sunt cei care au suferit în urma regimului totalitar. Dar ei au rămas Oameni până la urmă.
Avem ce învăța citind această carte.
De la ei, personajele acestei cărți, până chiar şi de la copiii lor, avem ce a învăţa. Învățăm ce este  vrednicia, învățăm să nu ne trădăm aproapele, așa cum nici ei nu au făcut-o, în schimb s-au sacrificat pentru cei pe care îi considerau mai apropiați; învățăm să nu ne jucăm cu idealul de neam și învățăm să nu-l trădăm niciodată pe Dumnezeu.
Autorul cărții, Spiridon Vangheli, menționează: ”Am scris această carte cu sufletul sfâşiat de durere. De ce am scris-o? Ca să arăt cât de crunt a fost regimul totalitar? Nu numai. Am vrut să-i vezi pe compatrioţii noştri în altă lumină. Ei au rămas Oameni în cele mai straşnice împrejurări”.
Găsiți această carte pe rafturile oricărei biblioteci. Și la Biblioteca Publică din Seliște o avem pe raft. Își așteaptă cititorii.”