Oare cineva, vreodată, ne va mulțumi?

opinii, bacalu
Acum două săptămîni, scriam despre renovarea stadionului din orașul Cornești, Ungheni. Menționam că e primul proiect, în ultimii 20 de ani, finanțat din bani europeni.
Ce credeți? Imediat s-au găsit comentatori – dintre cei care totdeauna sînt nemulțumiți: de e alb, vor negru; de e cald, vor rece; de e ploaie, vor soare…
”Mai bine construiau o fabrică europenii. Avem nevoie de locuri de muncă, dar nu de distracții”, a menționat dînsul. Și dacă, în loc de stadion, europenii dădeau bani pentru o fabrică, ar fi sărit iar cu gura: europenii ăștia vor să le fim slugi…
Avem multe exemple, cînd europenii au investit în întreprinderi industriale. Doamne, cîte locuri de muncă au creat la Ungheni, în Zona Economică Liberă! Văd că nu se prea repede lumea să muncească acolo. Cică e greu, cică trebuie să lucrezi noaptea, cică nu-s condiții și tot așa mai departe.
Poate să dăm indicații europenilor cît și pentru ce să ne dea bani? De ce să nu vină europenii să muncească aici, în întreprinderile pe care să și le construiască? Iar noi să stăm tolăniți la soare și să ne exprimăm nemulțumirea…
Oare cineva, vreodată, ne va mulțumi?
În loc să salutăm faptul că europenii ne întind o mînă de ajutor, în loc să ne fie rușine că nu sîntem în stare să creăm, să amenajăm, să construim, să facem reforme, iată că, de fiecare dată, știm doar să ne exprimăm nemulțumirea.
Să fi uitat vorba strămoșilor noștri: ”Nemulțumitului i se ia darul”?
Și, ca acel personaj să se liniștească, să înțeleagă că, totuși, avem nevoie și de stadioane, voi aduce un pasaj dintr-o postare pe Facebook a Primăriei orașului Cornești: ”După lansarea proiectului
”Renovarea stadionului orașului Cornești pentru promovarea sportului”, au început a fi desfășurate aici atît lucrările de pregătire a terenului, cît și activitățile sportive. A fost cosită iarba de pe stadion, unde, anterior, pășteau animalele și păsările domestice de prin împrejurimi. Pe covorașul natural de iarbă au început să apară copiii și maturii cu mingea, jucînd fotbal și volei”.
Oare e rău? Oare chiar trebuie să repetăm ca papagalul: locuri de muncă, locuri de muncă…
Sigur, avem nevoie și de locuri de muncă, dar, în mod special, de salarii decente. Dar ar trebui să ne gîndim noi, aici, pe loc, cum să le creăm. Și să le creăm! Dacă fiecare dintre cei ce știu doar a critica și-ar răsufleca mîinecile și ar crea două-trei locuri de muncă, problema ar fi rezolvată.
Personal, am reușit să creez șapte locuri de muncă, iar acum voi pune umărul și la amenajarea stadionului din Cornești.  Spun asta nu ca să mă laud. O spun în caz dacă se găsește vreun amator de critici – iar, în ultimul timp, tare s-au mai înmulțit – să vină cu acuzații, gen: ”Da tu ce ai făcut pentru binele societății? Și tu doar critici”.