Încălzire alternativă | Avantajele cazanelor pe biomasă sînt multe. Dezavantaje? Nu prea!
Dacă, acum cîțiva ani, aproape că nu se știa ce înseamnă agent termic pe bază de biomasă, iată că în present situația e alta. Acest fenomen prinde contur și tot mai multe instituții publice aleg să treacă la un alt fel de încălzire: fie cu paie, pelete sau brichete. Cei care au încercat, au doar cuvinte de laudă. Cu toții văd numai avantaje cînd e vorba de cazanele pe bază de biomasă, sfătuindu-i și pe cei care încă mai stau pe gînduri să opteze pentru un astfel decazan.
Dezavantaje rămîn a fi mai puține. Sau chiar deloc.
Dar mai bine e să le oferim cuvîntul celor care știu mai bine și au încercat deja încălzirea pe bază de biomasă. Ce părere au ei despre noile sisteme de încălzire, citiți mai jos.
UNGHENI
Și Gimnaziul ”Anatol Popovici”, și grădinița din Boghenii Noi se numără printre primele instituții din Republica Moldova care au fost conectate la cazane pe bază de biomasă. S-a întîmplat în anul 2007. De atunci, acestea se încălzesc cu… paie.
Chiar dacă au trecut doar șapte ani, se pare că tehnica a progresat mult, astfel că în prezent paiele nu mai sînt atît de solicitate ca odinioară. ”Cazane ca la noi nu se mai întîlnesc. Majoritatea, acum, sînt pe bază de brichete și pelete. Noi, însă, am rămas la baloturile de paie”, ne-a spus Lidia Cucoară, directoarea gimnaziului din Boghenii Noi.
Centrala termică de aici a atras vizitatori de peste tot, inclusiv din Japonia sau Azerbadjan. ”Au venit, s-au interesat, au fotografiat. Le-a fost interesant”, povestește directoarea. Cum să nu fie, dacă centrala are doar avantaje: și economie de bani, și aer mai puțin poluat, și căldură în instituție.Unicul dezavantaj, potrivit Lidiei Cucoară, este faptul că baloatele de paie sînt prea mari și, pentru a le pune în cuptorul de ardere, e nevoie de doi oameni.
În rest, e bine. Pentru întreg sezonul de încălzire instituția cheltuie, la ora actuală, doar 50 mii de lei. Cam atît costă cele aproximativ 110 tone de paie, de cît are nevoie gimnaziul. ”Noi sîntem o țară agricolă și biomasă găsim întotdeauna”, face o remarcă Lidia Cucoară.
Acum trei ani, și Gimnaziul ”Mihail Savciuc” din Bușila a optat pentru încălzirea pe bază de biomasă. Aici, însă, se folosesc brichetele. ”Sînt foarte bune aceste cazane”, spune directorul Igor Vîrlan. Dînsul s-a arătat foarte mulțumit de acest gen de încălzire. În plus, o idee foarte bună a fost ca centrala să fie construită chiar în incinta gimnaziului. ”Noi nu pierdem deloc din căldură, pentru că, practic, agentul termic nu are de parcurs un drum pînă în instituție”, explică dînsuil. Acum circuitul este mai intens, iar cădura este mai mare. Fiind întrebat dacă nu îi pare rău că instituția a fost conectată la un astfel de sistem de încălzire, Igor Vîrlan a răspuns fără pic de ezitare:
”Absolut deloc!”. Gimnaziul a cîștigat din punct de vedere financiar. ”Cheltuim aceeași cantitate de combustibil, doar că prețul e diferit. O tonă de cărbune, cu care încălzeam instituția pînă nu demult, costă 4400 lei. O tonă de bricheți costă 2200 de lei”. Deci, costurile s-au înjumătățit. În plus, bricheții sînt ecologici, iar sănătatea omului este prioritată.
CĂLĂRAȘI
Și grădinița din Hîrbovăț a ales energia pe bază de biomasă, se încălzește cu brichete din paie. Directoarea Ludmila Guldur are doar cuvinte de laudă cînd vine vorba despre noua central de la grădiniță. În primul rînd, este cu mult mai cald în încăperi. Iar consumul de combustibil e cu mult mai mic, ceea ce presupune și cheltuieli mult mai mici.
”Dezavantaje nu sînt, doar că se consumă mai multă energie electrică”, punctează Ludmila Guldur. Oricum, e cu mult mai ieftin decît cu încălzirea tradițională. Directoarea nu a putut oferi și careva cifre, deoarece grădinița a trecut la încălzirea pe bază de biomasă de mai puțin de un an. Ceea ce se știe cu exactitate e faptul că, anterior, pentru un sezon de încălzire se cheltuaiu aproximativ opt tone de cărbune și 10-15 metri steri de lemne. ”Acum, sînt sigură că vom cheltui cu mult mai puțini bani pe bricheți, dar se poate de folosit fără nici o problem și lemne, în caz că apar probleme cu bricheții”, face o concretizare directoarea.
Acum, la grădiniță a mai rămas o sobă – ca amintire.
Elena Corobcă, directoarea gimnaziului din Săseni, s-a declarat și ea mulțumită de încălzirea pe bază de biomasă. Instituția se va încălzi cu pelete. ”Este și avantajos la preț, este și ecologic, sînt niște cazane foarte inteligente. Fochiștii noștri sînt foarte mulțumiți”, a accentuat dînsa, după care a adăugat: ”Chiar și cenușa poate fi folosită ca îngrășămînt”.
Fiind întrebată care ar fi, totuși, dezavantajele, directoarea a spus că, deocamdată, ”nu este pregătit terenul pentru așa tipuri de cazane”, ceea ce înseamnă, din punctul ei de vedere, că lasă de dorit, în unele cazuri, calitatea peleților.
NISPORENI
”Înainte, cînd foloseam cărbunele, reușeam să încălzim doar 25% din gimnaziu, dar și așa eram nevoiți să cumpărăm, pentru un un sezon de încălzire, 30 tone de cărbune. Acum, situația s-a schimbat. Încălzim toată clădirea – cu peleți. Pentru un sezon se cumpără 80 de tone de pelete la un preț de aproximativ 2900 lei tona”, povestește Ludmila Jicol, directoarea gimnaziului din Brătuleni.
Avantajele, potrivit dînsei, sînt pe față. ”În primul rînd, cu peleți facem economie, în al doilea rînd e cu mult mai ecologic, iar aerul din instituție este mai curat. În al treilea, e mai cald”, spune. Ceea ce o deranjează este faptul că, deocamdată, nu a găsit un producător credibil de peleți, care să ofere un produs de calitate. ”Nu știm cum să-i găsim pe cei în care să avem încredere”, menționează.
Deja al doilea an este încălzit cu pelete și Gimnaziul ”Ion Creangă” din Soltănești. ”Eu chiar nu văd nici un dezavantaj al acestor cazane, ba din contra, doar avantaje”, spune directoarea Inga Mușinschi, după care adaugă: ”Centrala pe care o avem e foarte bună, producători de pelete și brichete sînt foarte mulți, așa că ai de unde alege”. După ce a trecut la noua modalitate de încălzire, temperatura în instituție se menține constantă și e confortabil atît pentru copii, cît și pentru personal. ”Fochiștii sînt foarte mulțumiți, e curat în cazangeria instituției noastre ca în farmacie”, mai spune directoarea.
Cu toate avantajele cazanelor pe biomasă, în regiunea Ungheni-Nisporeni-Călărași doar 12 instituții preșcolare și preuniversitare le-au instalat: opt la Ungheni și cîte două în Nisporeni și Călărași. Deocamdată.
Lasă un răspuns