Vino la bibliotecă să citim împreună!

Dragi cititori, săptămîna aceasta, Biblioteca Publică Raională ,,Dimitrie Cantemir” din Ungheni vă propune spre lecturare romanul scriitorului Aurelian Silvestru ”Şi tu eşti singur?”. Este, de fapt, un roman propus pentru ediţia a patra a Campaniei Naţionale ”Copiii Moldovei citesc o carte”, inițiată de Biblioteca ”Ion Creangă” din Chișinău și preluată de multe alte biblioteci din Republica Moldova.
Anual, se vine cu noi cărți ale unor autori de marcă de la noi. De ce, în acest an, ”Și tu ești singur?”. Cu siguranță, alegerea nu a fost întîmplătoare, la fel cum nu au fost întîmplătoare nici alegerile din anii precedenți. Criteriile sînt bine stabilite: „Se alege o carte nouă, cu un conținut accesibil, să abordeze o temă actuală și să aibă referințe pozitive în mass-media”.
Să revenim la romanul lui Aurelian Silvestru ”Și tu ești singur?”. Cartea este vocea interioară a scriitorului. Cu siguranță, dacă veţi citi cartea, veţi găsi multă lumină şi bunătate.
Referindu-se la această lucrare, Iulian Filip a caracterizat-o, în stilu-i caracteristic: ”Volumul e compus din mai multe faţete, oglinzi, ca să ajungă mai repede la cititor, ca acesta să se cerceteze, să se cunoască pe sine. Cartea e scrisă într-un ambalaj detectiv, e o carte atractivă, se citeşte foarte uşor”.
Dacă Honore de Balzac se vede un secretar al societății, atunci Aurelian Silvestru eate, mai degrabă, un educator al societății, într-o perspectivă în care măsura societății e omul, iar măsura omului e sufletul. Povestea de dragoste dintre Ana și Manole, personajele centrale ale romanului, este de o puritate și sinceritate aproape coborîtoare din mit. Și totuși, nu doar dragostea e subiectul principal. Romanul abordează o tematică actuală, o problemă a oraşelor mari, a omenirii invadate de tehnologii moderne, care imaginar îţi permit să te deplasezi acasă, la mama, peste tot unde te duce dorul şi, în acelaşi timp, te simţi singur- singurel pe lume. Iar singurătatea e boala veacului.
Ce mai, autorul din nou a adus lumină şi adevăr cititorului. Nu veți găsi răspunsuri, dar veți lua cunoștință de nişte modele de existenţă. Apropo, Aurelian Silvestru a mărturisit undeva că a scris această carte în ajutorarea celor însinguraţi, dar care nu trebuie să fie deprimaţi. Romanul  insuflă încredere în ziua de mîine, îndeamnă să avem capacitatea de a trece peste obstacole, emană bunătate şi multă lumină.
Autorul mizează pe un cititor select, care să găsească de unul singur răspunsurile. Sînt foarte actuale vorbele dînsului: ”Refuz să cred că putem trece prin viață fără să ucidem un vis, o floare, o speranță sau o dragoste nevinovată. Ne-am sinucide dacă ne-am da seama cît de cruzi sîntem. Zilnic, iluziile mușcă din noi cîte o fărîmă de suflet, pînă cînd îl mistuie aproape de tot. Atunci, fulgerați de adevăr, constatăm cu uimire că, fără suflet, nici moartea nu are nevoie de noi…”.
Sper că v-am intrigat și că veți lua în mînă această carte. Acum! Merită să fie citită, avem ce învăța din ea.
Morala: Lumea este imperfectă. Contează, însă, nu cum o găsești cînd vii, ci cum o lași cînd pleci…
Ala Mutilică