VIDEO | Opt copii, o mamă singură, fără serviciu şi multe nevoi
Chiar dacă are doar 36 de ani, Alexandra Puiu din Sineşti şi-a pierdut strălucirea din ochi, iar faţa îi este brăzdată de riduri. Viaţa a fost dură cu ea, iar grijile şi nevoile o sufocă. Este o mamă singură cu opt copii minori. Are şapte băieţi şi o fată. Cel mai mare e de 14 ani, iar mezinul va împlini în curînd doi anişori.
A crezut că-i va veni bărbatului mintea la cap
Tatăl copiilor nu a mai dat pe acasă de vreo cinci luni. De fapt, niciodată nu l-a interesat prea tare soarta lor. Femeia a trăit în concubinaj cu acel bărbat. La începutul relaţiei lor, el mai stătea pe acasă. De la o habă de vreme însă, a rărit-o cu vizitele. Nici măcar nu telefonează să întrebe ce mai fac micuţii.
Cică, are, pe undeva, o soţie, are o familie. Dar Alexandra Puiu încearcă să-i găsească şi o altă scuză. „El are nişte stupi cu albine, în pădure la Curtoaia, şi stă acolo”, spune. Mai vine, din cînd în cînd, face cîte un copil şi iar dispare.
„De ce aţi dat naştere la atîţia copii, dacă tot nu locuiţi împreună?”, o întreb. Se uită, oarecum ruşinată, şi răspunde încet, de parcă ar fi învăţat pe de rost fraza: „E păcat să nu-i naşti”. După o mică pauză, adaugă: „Mă gîndeam că, poate, îi va veni mintea la cap, dar degeaba…”. Se grăbeşte să ne asigure că toţi opt copii sînt ai lui, chiar dacă poartă numele ei.
Se descurcă femeia cum poate
Nu lucrează nicăieri. Nici măcar vara, cu ziua. „N-am cu cine să-mi las copiii”, explică. Trăieşte din ajutorul social al copiilor. Primeşte lunar 2699 lei. Spune că e puţin, caci numai pentru detergenţi cheltuie lunar aproape 600 de lei. Acum, i s-a stricat şi maşina de spălat, pe care i-o dăduse o cumătră. Chiar dacă era cam veche, îi era de mare ajutor. La ora actuală, îi trebuie o zi întreagă să spele hainele de pe cei opt copii ai săi. Zice că, de fiecare dată, cheltuie un kilogram de praf de spălat, un litru de soluţie de clor şi două săpunuri. Orice-ar fi, dar are grijă „ca odraslele ei să fie îmbracate în haine curăţele.
Viaţa, zi de zi
Trăiesc într-o casă bătrînească, cu pereţii surpaţi. Văzînd-o, ţi se creează impresia că, la o adiere mai mare de vînt, se va dărîma. Într-o cămăruţă cu suprafaţa de 7,5 metri pătraţi îşi duc traiul nouă suflete. Două paturi alăturate, un televizor împrumutat şi o masă – iată tot mobilierul din acea odaie, care le serveşte şi ca dormitor, şi ca bucătărie, şi ca sufragerie.
I-am găsit acasă pe patru dintre copilaşi. Se zbenguaiu, săreau pe paturi… Chiar dacă era frig şi umezeală, ieşeau afară desculţi şi dezbrăcaţi. Aveau de mîncare doar o bucată de mămăligă.
„Le-am prăjit aseară peşte şi, iată, ne-a mai rămas nişte mămăligă”, încearcă să explice femeia. Recunoaşte că are şi zile cînd nici nu ştie ce să le pună pe masă. Dar flămînzi, spune ea, nu-i lasă niciodată. Ia în împrumut, fie bani, fie produse alimentare. Nu-i ajunge un sac de cartofi pe lună. „Parcă, mai an, mîncau mai puţin. Acum mănîncă mult, nu vedeţi cît îs de durdulii?”, spune. Nu ţine minte cînd a cumpărat ultima oară pîine. Le coace singură, aşa că sacii de făină se duc ca pe gura lupului.
Cum primeşte ajutorul social, pleacă la oraş, căci acolo produsele alimentare sînt mai ieftine. Le ia de la o bază angro.
Nu se dă bătută
Ieşim din casă. Mai bine zis, din bojdeuca ce stă să cadă. O întreb dacă nu-i este frică pentru viaţa ei, pentru viaţa copiilor săi. „Ei, nu ne este frică… Chiar nu demult a căzut o bucată de pod peste Marius, băieţelul meu cel mic”, oftează adînc femeia. Norocul copilului a fost că, în acel moment, stătea cu faţa în jos şi nu s-a lovit prea tare.
Disperată, Alexandra Puiu a scris o scrisoare la Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi a Familiei. Mare i-a fost mirarea că strigătul ei de ajutor a fost auzit. Acum, primăria locală încearcă să-i achiziţioneze o casă nouă, cu patru odăi. Costă 50 mii de lei. „Totul va fi bine. Principalul e să avem sănătate”, spune, optimist, primarul Iurie Ţăruş.
Peste cîţiva ani, şi copiii îşi vor lua zborul, unul cîte unul, de acasă. Nădejdea e la ei. Nu o vor lăsa pe mamă de izbelişte. Nădejdea e şi la oamenii cu dare de mînă, care tot transmit ajutoare prin satele noastre….
UNGHENI | Natalia Junghietu
Video: prime.md
Lasă un răspuns