Un omagiu adus celor care au trecut prin calvarul deportărilor din 1949

6 iulie 2012. În locul unde, cu 63 de ani în urmă, se auzeau doar plînsete, bocete şi blesteme,  Asociaţia foştilor deportaţi şi deţinuţi politici din Nisporeni, în colaborare cu Secţia Cultură şi Turism, a organizat un miting de comemorare a victimelor regimului stalinist.
O alocuţiune a rostit preşedintele raionului, Vasile Bîtca, care nu a pregetat să amintească despre consecinţele înfiorătoare ale celui de-al doilea val de deportări. Victor Rusu, reprezentantul Guvernului în teritoriu, a reamintit celor prezenţi că diabolica moară stalinistă a măcinat atunci multe vieţi omeneşti. Circa 30 % din cei deportaţi nu s-au mai întors la baştină, rămînînd să zacă în pămînturi străine.
Nu au lipsit nici cei ce au fost greu încercaţi. Cu profundă durere în suflet a vorbit despre cruzimea represaliilor Vasile Arteni, care a avut nenorocul să se nască în regiunea Ciunsk, la kilometrul 97, părinţii lui fiind deportaţi în Siberia. Nadejda Nicolau şi-a amintit despre  umilinţele la care a fost supusă pe vremea cînd era învăţătoare, după ce a revenit la baştină, tot din Siberia. Au trebuit să treacă 40 de ani, ca să fie reabilitată.
Lucrătorii Bibliotecii publice raionale şi angajaţii Muzeului de istorie şi etnografie au amenajat  o expoziţie de carte, de materiale, fotografii şi obiecte individuale ale foştilor deportaţi, întitulată „Calvarul deportărilor”. Un moment deosebit de emoţionant s-a produs cînd a răsunat cîntecul „Reaprindeţi candela în căscioară”. În memoria victimelor represiunilor staliniste a fost păstrat şi un minut de reculegere. Parohul bisericii „Adormirea Maicii Domnului” a oficiat un serviciu divin, apoi la placa comemorativă, plasată pe peretele
Casei Naţionale, în memoria persoanelor deportate din raionul Nisporeni, au fost depuse flori. Anume de aici, în noapte neagră de 5 spre 6 iulie 1949, a pornit calvarul celor circa 300 de familii cu peste 1400 de membri ai lor, ridicate de la casele lor, de la vatra strămoşească, şi deportate în Siberia şi Kazahstan.
Ina Landa