Conflictul de pe Nistru: şoc economic de lungă durată
Conflictul armat de pe Nistru a generat o influenţă dublă asupra economiei Republicii Moldova, cel puţin aşa susţin experţii economici. Cercetătorul, Institutului de Economie, Finanţe şi Statistică, Alexandru Fala, este de părere că primul şoc economic pentru Moldova a început odată cu declanşarea conflictului în primăvara anului 1992, atunci când pierderile erau clar vizibil. O a doua undă de şoc este resimţită şi până în prezent, la nivel de investiţii. ,,Unii investitori din afară au o anumită reticenţă sau fobie de a investi într-un stat cu o asemenea situaţie de conflict îngheţat”, a menţionat expertul. Confom unor studii, se estimează că anume acestui conflict i se datorează faptul că Moldova a scăzut din punct de vedere economic mai mult ca alte ţări din fosta uniune sovietică. O asemenea evoluţie se observă şi în cazul Georgiei care la începutul anilor 90 a avut mai multe conflicte teritoriale, ne-a declarat Valeriu Prohniţchi, expert în cadrul Expert-Group.
,,Un important element care a influenţat şi influenţează economia până în prezent este faptul că în stânga Nistrului au rămas importante capacităţi de producţie, inclusiv generatoare de energie electrică care este un bun intermediar folosit în toate sferele economice, şi odată cu pierderea resurselor de generare este clar că securitatea energetică a ţării a avut de suferit”, a subliniat Prohniţchi. Economistul susţine că dezmembrarea sistemului economic a adus un şoc catastrofal pentru economia Moldovei, care a mers pe calea economiei de piaţă în timp ce, regiunea transnistreană a mers pe calea unei economii de piaţă amestecată cu un control politic din partea statului, ceea ce a generat câteva clanuri oligarhice mult mai mari decât în partea dreaptă a Nistrului.
Cu toate acestea, economiile celor două autorităţi politice au interacţionat pe parcursul a douăzeci de an de conflict, mai ales în ceea ce priveşte schimburile la nivel de persoane, astfel până în anul 2005 R.M era pe locul doi sau trei la capitolul livrări în regiune. Situaţia s-a schimbat în anul 2006 când liderul de la Tiraspol, Igor Smirnov a impus taxa de 100% pentru mărfurile moldoveneşti ca răspuns la ceea ce el numea blocadă economică din partea Republicii Moldova, însă după cum susţine, Valeriu Prohniţchi, cel mai mult a avut de suferit economia din stânga Nistrului.
Deşi nu există estimări reale, experţii economici de la Chişinău susţin că economia Republicii Moldova mai are de pierdut şi de pe urma contrabandei care din punct de vedere logic există, la fel ca şi maşinile cu numere din RMN, care circulă pe teritoriul Moldovei şi ale căror proprietari nu au viză de reşedinţă acolo.
Nici experţii din Transnistria nu văd conflictul de pe Nistru să fi adus regiunii beneficii economice. Iurii Safronov, şef adjunct al catedrei de Finanţe şi Credite a Universităţii de Stat din Tiraspol, susţine că odată cu destrămarea URSS şi detaşarea RMN de RSSM, regiunea a obţinut 10% din teritoiu, 12 % din terenurile agricole, 11% din numărul total al populaţiei şi 35-37% din totalul industrial, din 9 fabrici de conserve 6 erau amplasate în regiunea transnistreană. ,, În anul 1998 când, în urma unei situaţii de criză, conducerea a decis să susţină industria grea, a avut loc prăbuşirea întreprinderilor mici şi mijlocii, cum ar fi industria mobilei, sau agricultura şi s-a mers pe ideea că industria ne va hrăni”, a mai adăugat Safronov.
Profesorul susţine că în toţi aceşti 20 de ani regiunea a piedut mai mult decât a câştigat. Pierderile care se estimează la nivelul agriculturii, IMM-urilor şi exodul oamenilor peste hotare, denotă situaţia din economie.
Şi fostul vice-ministru al economiei de la Tiraspol, Anatolii Cocoşco susţine că în aceşti 20 de ani regiunea a pierdut din punct de vedere economic tot ce se putea pierde. ,,În 1992 la 600 de mii de locuitori revenea 37% din potenţialul industrial al RSSM pe când Moldova a moştenit 63% la 4 milioane de locuitori. Se pare că Transnistria ar fi trebuit să câştige, dar aşa ceva nu s-a întâmplat”, susţine Cocoşco. Una dintre cauzele dezastrului economic este faptul că la conducere au ajuns oameni care au spus ,,lasă-i să fure numai să se împartă”.
Atât experţii din stânga Nistrului cât şi cei din dreapta lui susţin că cel puţin din punct de vedere economic conflictul de pe Nistru nu a generat nimic altceva decât dezastru.
“Acest articol a fost publicat în cadrul proiectului „Fortificarea capacităţilor mass-media transnistrene de a reflecta subiecte social-economice”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), cu sprijinul financiar al Ambasadei SUA în Republica Moldova.
Conţinutul articolului este responsabilitatea autorilor şi nu reflectă, în mod necesar, viziunea finanţatorului”.
Autor: Material realizat de Constantin Uzdris si Natalia Scurtul
Lasă un răspuns