„Dorim să facem pace la Ungheni, dorim ca unghenenii să aibă parte de realizări frumoase în toate domeniile”

Interviu cu Alexandru Lipcan, preşedintele proaspăt ales al organizaţiei teritoriale Ungheni a Partidului Acţiunea Democratică (PAD)
Domnule Lipcan, aţi fost, timp de aproape zece ani, preşedintele organizaţiei teritoriale Ungheni a unui alt partid – Alianţa Moldova Noastră. Acum aţi fost ales preşedinte al organizaţiei teritoriale a unei alte formaţiuni – Partidul Acţiunea Democratică. Se zice că de două ori în aceeaşi apă nu se intră. Dumneavoastră iată că încercaţi să intraţi.
Nu e vorba de aceeaşi apă. E, totuşi, alta. Dacă e să comparăm cu ceea ce a fost cu zece ani în urmă, în prezent e cu totul altă situaţie.
Ce v-a făcut să porniţi de la zero? Nu era mai simplu să aderaţi la o formaţiune deja consacrată, parlamentară?
Aşa s-au creat premisele că am fost puşi în situaţia să alegem: ori stăm pe marginea drumului, ori mergem împreună într-o direcţie care ne-ar oferi posibilitatea să ne reunim, toată echipa fostei AMN,  într-o nouă formulă. Iar echipa a rămas, practic, intactă, cu unele mici devieri. E şi firesc să fie devieri, căci există atîtea surse de informaţii, atîtea mijloace de influenţă… Dar în mare parte acum echipa este aici, la PAD.
Cum de s-a întîmplat ca o echipă cu experienţă, mulţi dintre membrii căreia au ocupat funcţii importante, a rămas la margine de drum odată cu dispariţia AMN?
Aţi întrebat mai devreme de ce nu am aderat la un partid parlamentar. Vă propun o mică incursiune în istorie. Vă amintiţi, probabil, de fuziunea care a avut loc anul trecut, între PLDM şi AMN. După alegerile parlamentarele din noiembrie 2010, AMN s-a pomenit în faţa unei dileme: să meargă în alegerile locale de una singură sau să găsească un partener cu care să meargă împreună, astfel încît să nu li se permită comuniştilor să-şi ia revanşa la nivel local. Adică, alegerile să fie cîştigate, şi de data aceasta, de formaţiunile democratice. După mai multe discuţii, s-a ales varianta pe care o cunoaşteţi cu toţii: fuziunea cu PLDM. Noi am avut cele mai sincere intenţii, dar se vede că scopurile adevărate ale partenerilor erau altele. Cred că prin acea fuziune cineva a dorit, pur şi simplu, să lichideze un concurent puternic de pe acelaşi segment social-liberal.
Aşa s-a şi întîmplat?  
Da, şi nu numai la Ungheni. Noi, cei de la AMN, am încercat ca acea fuziune să se producă, ca din cele două echipe să construim una puternică şi viabilă. Toate tentativele noastre, însă, au suferit eşec. Trebuie să spun că nici cei de la centru nu şi-au dat silinţa să remedieze lucrurile.  Sau poate au crezut că se va rezolva de la sine, cum ar fi fost firesc să fie. Înţeleg foarte bine: nu e cazul ca „centrul” să intervină de fiecare dată. Totuşi, atunci cînd vezi că lucrurile o iau aiurea cu totul, trebuie să intervii. Eu pesonal am propus, la cel mai înalt nivel, să mergem în teritoriu, să ne aşezăm la masa de negocieri şi să vedem ce facem mai departe. Nu am fost ascultaţi, nu am fost auziţi. Şi acum îmi pare rău de doamnele noastre, Svetlana Ciobanu, Ludmila Guzun, Raisa Popovici, dar şi de multe alte persoane, care, în campania electorală, au muncit foarte mult, s-au implicat din toată inima. Cei de la PLDM nici pe departe nu au făcut atît cît au făcut ele.
Deci, vă simţiţi cu conştiinţa curată şi împăcată.
Sigur. Noi nu am trădat pe nimeni, noi nu am vrut să uzurpăm conducerea organizaţiei teritoriale Ungheni a PLDM. Am fost pînă în ultima zi disponibili pentru colaborare. Dar întotdeauna au planat suspiciuni, s-au semănat intrigi, astfel ca lucrurile să pornească pe un făgaş pe care nu ni l-am fi dorit. Şi după alegerile locale, PLDM a pornit-o cu stîngul. Cel puţin, la Ungheni. Cu toate acestea, am încercat din nou să formăm o echipă. Am trecut peste multe nemulţumiri, am trecut peste faptul că nu au fost promovaţi oamenii noştri în anumite funcţii. Eu speram că, cel puţin, Ludmila Guzun va fi lăsată în funcţia sa de vicepreşedinte al raionului. E păcat să dai cu piciorul într-un om cu experienţă, bine pregătit în domeniu. Dar… Nu poţi propune valoare unui om care nu are deloc valoare.
Acum a apărut o nouă oportunitate. Dumneavoastră aţi căutat-o sau alţii au venit cu oferta?
Pentru că am fost şi rămînem o echipă – chiar mă minunez şi sînt mîndru că echipa a rezistat tuturor intemperiilor – ne-au abordat multe formaţiuni, nu şi cea care trebuia s-o facă – PLDM. Toţi aveau nevoie de noi, dar în parte. Cei care erau abordaţi răspundeau de fiecare dată: vom merge, dar împreună cu echipa. Iată că a venit propunerea aceasta. Aici vreau să fac o remarcă: nu eu am fost iniţiatorul, aşa cum se mai vehiculează. Eu am fost pus la curent de coechipierii mei, care m-au întrebat ce părere am despre o eventuală aderare la PAD. „Hai să analizăm”, le-am spus atunci. Am discutat, am discutat şi iar am discutat. În final, am luat decizia de a accepta propunerea şi am aderat in corpore la PAD.
Este un pas destul de riscant, din moment ce formaţiunea respectivă e la început de cale şi nimeni astăzi nu poate spune cu certitudine că va avea viitor, că peste cîţiva ani va deveni un partid parlamentar.
Mi-a telefonat cineva imediat după conferinţă şi mi-a zis: „Aţi făcut o greşeală. Poate vă mai gîndiţi, există şi altă variantă. Oricum, PAD nu va fi o formaţiune parlamentară”. I-am răspuns: „Domnule, noi nu am făcut acest pas ca mîine să devenim cu toţii deputaţi. Noi am făcut acest pas pentru a păstra echipa, pentru a ne implica activ în viaţa politică”. Da, partidul este la început de cale. Da, este greu. Dar cine a spus că va fi uşor? Pe de altă parte, mai există o întrebare: cine s-a gîndit atunci cînd Vlad Filat a plecat din PD că o să ajungă, în scurt timp, acolo unde a ajuns? Viaţa ne oferă multe suprize. Scopul nostru, la ora actuală, este foarte clar: să muncim, să ducem mesajul nostru oamenilor, să le vorbim despre PAD, formaţiunea pe care o vedem corectă, cu oameni oneşti în frunte. Ştiu foarte bine că există multe personalităţi care, la o anumită etapă, vor veni încoace. Lucrul acesta ne încurajează. Dacă vom fi înţeleşi, eu cred că vom obţine şi sprijinul alegătorului. Sigur, la ora actuală, este foarte greu, oamenii sînt dezamăgiţi. Dar, atunci cînd ajung la urna de vot, trebuie să aleagă. Atunci fiecare cîntăreşte bine. Cu siguranţă se vor gîndi că cei de la AMN nu au trădat, nu au înşelat, au păstrat legătura cu alegătorii. Acum vom fi facilitaţi şi de faptul că în fruntea partidului se alfă o echipă tînără, cu idei foarte bune şi un stil de activitate modern. De aceea o şi sprijinim. Sper că ne va aduce o şansă mai mare chiar decît ne aşteptăm acum.
Care vor fi primele acţiuni pe care veţi încerca să le faceţi la Ungheni?
Chiar interviul de azi e o primă acţiune. Ne-am propus să fim cît mai des prezenţi în mass-media. Vom veni cu propuneri concrete pentru anumite domenii, dar şi cu anumite declaraţii asupra celor ce se întîmplă la Ungheni. Vom urmări cu atenţie ce face conducerea raionului în vederea îmbunătăţirii situaţiei social-economice a raionului, în vederea îmbunătăţirii vieţii cetăţenilor. Altfel zis, noi vom juca şi rolul de monitorizare a acestei guvernări de la Ungheni.
Ca să folosim un limbaj în vogă, veţi fi într-o opoziţie constructivă „extraparlamentară”.
Noi avem deja o experienţă frumoasă de conlucrare cu toate forţele democratice din Ungheni. Am păstrat şi păstrez în continuare relaţii bune cu liderii formaţiunilor politice de aici. Nu poţi să te superi pe nişte situaţii de moment. Chiar şi în cazul PLDM. Eu ştiu că sînt şi în această  formaţiune multe persoane care gîndesc lucid şi ştiu ce au de făcut. E adevărat, nu întotdeauna reuşesc, căci li se mai dă peste mînă uneori. Nu putem da cu piciorul în toţi aceşti oameni, nu vom începe să turnăm zoi peste ei. Da, avem şi rezerve faţă de anumite persoane. Nu vreau să dau nume acum. Ne vom strădui să fim noi corecţi, chiar dacă ei nu au fost corecţi cu noi. Doar că de data aceasta vom fi mai principiali, astfel ca să nu mai nimerim în capcana în care am fost timp de un an.
Unii susţin că echipa AMN va încerca prin PAD să-şi ia revanşa, să se răzbune pe cei care nu i-au acceptat la momentul oportun.
Noi nu avem pentru ce ne lua revanşa. Am fost prada unei situaţii şi am rămas în afara unor funcţii elective la Ungheni. Unii candidaţi de-ai noştri la funcţia de primar ar fi putut cîştiga alegerile, dacă se lansau. Nu au fost însă acceptaţi de conducerea PLDM de la Ungheni. Cu toate acestea, considerăm că nu s-a întîmplat nimic deosebit şi nu vrem să se interpreteze aderarea  noastră la PAD ca o încercare de a ne răzbuna pe cineva. Vreau să fie foarte clar: nu vrem să ne războim cu nimeni. Da, a fost un regret că s-a procedat cum s-a procedat, dar toţi sîntem creştini. Dorim să facem pace la Ungheni, dorim ca unghenenii să aibă parte de realizări frumoase în toate domeniile. Ne vom concentra energia pentru binele societăţii.
Înainte de conferinţă, s-au făcut presiuni asupra unor anumite persoane pentru a împiedica trecerea atît de masivă a foştilor membri AMN la PAD. Cum de nu aţi cedat? Cum de nu v-a fost frică? 
Nu mi-a fost frică să spun anumite lucruri pe care nimeni nu îndrăznea să le spună cu zece ani în urmă, eu fiind pe atunci chiar sub coastele domnului prefect de Ungheni comunist. Interviul pe care l-am oferit cu această ocazie a fost o adevărată bombă în acea perioadă. Aşa sînt şi colegii mei. Iar înainte de conferinţă, într-adevăr, au fost presiuni.
Cunoaşte foarte multă lume că numeroşi membri ai unui partid au primit mesaje, în care erau întrebaţi dacă nu cumva s-au întîlnit cu reprezentanţii de la PAD? Este ridicol să discuţi cu colegii prin mesaje, precum şi să  le dai indicaţii să contribuie, prin propuneri masive, la desemnarea personalităţii anului. Au fost presiuni mari, de la cel mai înalt nivel.
Nu vreau să dau nume. Dumnezeu cu ei. Totuşi, mă pune în gardă un astfel de comportament. Este regretabil faptul că democraţia, pentru care am optat şi am luptat atîţia ani, de fapt, nu s-a instalat. Se făceau presiuni şi pe timpul comuniştilor, dar nu chiar aşa, în halul acesta, ca să se teamă un simplu funcţionar să fie prezent în sală, darmite să se declare simpatizant sau membru de partid, ca nu cumva să rămînă fără lucru. Oameni buni, ce facem? Iarăşi vrem să facem hatîrul unui partid? N-o să se întîmple lucrul acesta. Chiar nu o să se întîmple. Cineva îşi închipuie că lucrurile merg foarte bine, că toţi îi ascultă, îi venerează. Nu-i chiar aşa. Ei nu ştiu situaţia reală, nu ştiu ce vorbeşte lumea despre ei. Lor li se pare că l-au apucat de Dumnezeu de picioare şi fac ce le trăsneşte prin cap. Nu se poate aşa. Chiar să mergi pe cadavre şi să nu te intereseze nimic despre ceea ce se întîmplă în jur?
Mihai Godea a menţionat că Ungheniul reprezintă un nou început, un nou val de consolidare a PAD. Ar putea urma exemplul echipei AMN din Ungheni şi alte echipe din alte raioane?
Eu nu sînt la curent ce urmează să se întîmple în alte raioane. Depinde în ce măsutră noi, cei de la PAD, vom reuşi să întreprindem astfel de acţiuni încît oamenii să se apropie de noi în număr tot mai mare.
Ungheniul ar putea deveni un model în acest sens?
Faptul că despre evenimentul de la Ungheni s-a comentat mult, că au existat chiar şi atacuri la persoană, ne face să credem că am procedat corect. S-ar putea ca exemplul nostru să fie urmat şi în alte raioane. Se lucrează şi sper că se vor întîmpla lucruri frumoase în timpul apropiat.
Inserturi
„De data aceasta vom fi mai principiali, astfel ca să nu mai nimerim în capcana în care am fost timp de un an”.
„Cunoaşte foarte multă lume că numeroşi membri ai unui partid au primit mesaje, în care erau întrebaţi dacă nu cumva s-au întîlnit cu reprezentanţii de la PAD? Este ridicol să discuţi cu colegii prin mesaje”.