Rîdeţi cît mai des, rîdeţi cît mai mult

Am citit undeva că un copil zîmbeşte în medie de 400 de ori pe zi, în timp ce adulţii nu reuşesc să schiţeze un zîmbet decît de 15 ori pe zi. Este păcat că ceva atît de simplu, precum ar fi zîmbetul, pentru cei maturi este atît de rar.
Probabil nu toţi ştiu că zîmbetul, rîsul anesteziază corpul, întăreşte sistemul imunitar, ne protejează de boli, ajută memoria, învăţarea mai rapidă şi prelungeşte viaţa. După o partidă de rîs, pulsul se stabilizează, respiraţia se adînceşte, arterele se dilată, iar muşchii se relaxează. Iată de ce vă sfătuim să rîdeţi cît mai des.
Grigore DRĂGAN, Nisporeni
Rîs în credit
Cît ar fi de deficit
Totuşi, voi a declara:
– De s-ar da rîsu-n credit
Foarte mulţi l-ar procura.
Sfat
Dacă vreţi s-aveţi noroc,
Ascultaţi-mă pe mine:
– Zîmbetul e un mijloc
Ca să arătaţi mai bine.
Apropo de zîmbet
Dau adevărul în vileag
(Este vorba de o soacră),
Greu e să zîmbeşti dulceag,
Dacă mutra-ţi este acră.
Îndemn
Ştie astăzi orşicine
Unde nu suntem – e bine;
Trai mai bun de vrem s-avem,
Să fim unde nu suntem.
Destăinuire
Am să rîd pîn-am să mor,-
Nu pot fără veselie,
Viaţa fără de umor
Seamănă c-o tragedie.
Întrebări fără răspuns
– Oare cîţi neînvăţaţi revin la un învăţător?
– Oare cît cîntăreşte o lacrimă de crocodil?
– Dacă a-ţi trăi viaţa e o datorie, poţi s-o trăieşti numai în datorii?

Anunţuri
*Săpăm groapa celor cu un picior în ea.
*Programăm visuri realizabile pentru cei care dorm la lucru.
*Facem publicitate largă celor c-un orizont îngust.
*Organizăm paza paznicilor care dorm în timpul serviciului.
*Ajutăm pe cei strîmbi să treacă cît mai repede în lumea celor drepţi.
*Alungăm gîndurile negre în plină zi.
*Schimb patul lui Procust pe un pat conjugal.
*Duc de nas pe cei, care şi-l bagă unde nu le fierbe oala.
*Schimb direcţia vîntului pentru cei ce-şi dau aere.
*Schimb un bilet de loterie pe un bilet la o casă de odihnă.
*Ofer aşternut cald celor care meditează la rece.
*Ofer spaţiu locativ şi promit raiul celor care şi-au trăit traiul.
*Schimb o maşină de spălat rufe pe una de spălat bani.
*Schimb scările de coborît în beci pe scara ce urcă la cer.
*Schimb o clipă de tăcere pe un borcănaş cu miere.
*Schimb tot ce am pe tot ce n-am.
*Schimb un butic de cărţi pe un butic de vie.
*Schimb un lac pentru unghii pe un lac cu peşte.
*Schimb toate seminţele de vrajbă pe o seminţă de adevăr.
 
Vladimir COJOCARU, Ungheni
Ziua glumei
Dacă le asculţi atent
Sînt cam „roze” ştirile,
În Moldova permanent
E… întîi aprilie.
Mai întîi a fost cuvîntul şi cuvîntul a fost…
Alianţa – integrare!
Comuniştii – uzurpare!
Poporul – mîncare!
Igor Dodon – soluţia?
Guvernanţii – răbdare?
Marian Lupu – reiterare?
Vlad Filat – vizavi.
Mihai Ghimpu – anticomunism!
Vitalia Pavlicenco – unire!
Cocoşul
Cocoşul oaspeţi a vestit
Şi-n răcituri a nimerit.
……………
Nu-i fabulă fără morală
Şi nici ospăţ fără de oală.
 
Vulpoiul
Un iepuraş vulpoiul a mîncat
În Postul mare, ce păcat.
…………..
Şi printre noi găsim cîte-un măgar
Ce face şotii fără… calendar.
Statistica ştie totul
Azi constatăm un adevăr:
Şi pentru ea e un mister
Cîte parale-au fost furate
Şi cîţi măgari poartă cravate

FURATologia
La o anumită etapă istorică, a apărut pe al nostru plai mioritic o nouă ştiinţă. Firavă la început, a prins rădăcini adînci şi azi rar cine nu a auzit de ea. Cea mai mare dezvoltare a cunoscut-o pe timpul comunismului „de aur”. S-au observat două etape în dezvoltarea sa, ce şi-au găsit reflectarea în folclorul autohton: „La colhoz, pe dealul mare,/ Cine fură – acela are” şi „Cine papă bine, are corp frumos,/ Cine are cotă – umblă grebănos”.
Odată cu venirea (şi neplecarea) crizei economice, această ştiinţă a întîmpinat dificultăţi enorme. A fost nevoie de mai multe mijloace pentru a o menţine la nivelul cuvenit. Graţie ajutoarelor venite de peste hotare, s-a păstrat o stabilitate relativă, înregistrîndu-se chiar unele succese. Cu toate acestea, baza materială lasă mult de dorit. În ciuda eforturilor titanice întreprinse de cei mai activi membri ai Guvernului, Parlamentului şi Preşedenţiei, se pare că vom asista la prohodul celei mai vestite şi mai populare (nestudiate în şcoală!) ştiinţe, cunoscută de mic şi mare. Despre ea ne va aminti aceeaşi creaţie populară: „Fost-ai, lele, cînd ai fost”. Şi doar unii melancolici îşi vor şterge lacrimile suspinînd: „Fie-i ţărîna uşoară. Amin!”