INTERVIU / Maria Axenti, medic ORL: „Simt că această specialitate m-a ales și m-a format frumos în medicul care mi-am dorit dintotdeauna să devin”
Pe 3 martie este marcată Ziua internațională a auzului, dedicată conștientizării importanței sănătății auditive și prevenției afectării auzului.
În acest context, vă prezentăm un interviu cu Maria Axenti, în vârstă de 31 de ani, unicul medic otorinolaringolog de la Spitalul Raional Călărași, care tratează pacienți de toate vârstele. Tânăra specialistă face zilnic naveta Chișinău–Călărași pentru a oferi consultații de calitate.
– Ce v-a determinat să alegeți specialitatea otorinolaringologie (ORL)? Cât de solicitată este această specialitate?
Simt că această specialitate m-a ales și m-a format frumos în medicul care mi-am dorit dintotdeauna să devin. Îmi oferă oportunitatea de a ajuta atât copiii, cât și adulții, de a identifica rapid soluții pentru problemele lor și de a ști că pleacă acasă mai bine și mai liniștiți.
M-a atras în mod deosebit faptul că ORL protejează și tratează afecțiuni ce țin de trei simțuri esențiale: auzul, mirosul și gustul, dar și de echilibru, prin aparatul vestibular. Sunt funcții fundamentale care ne ajută zilnic să percepem lumea și să ne menținem calitatea vieții. În plus, această specialitate îmbină armonios medicina clinică, gestionarea urgențelor și procedurile intervenționale fine. Rezultatele sunt adesea vizibile rapid, iar impactul asupra pacientului este major – de la îmbunătățirea respirației și auzului, până la redarea vocii sau a confortului în alimentație.
În prezent, otorinolaringologia este o specialitate foarte solicitată, deoarece patologia este frecventă, variată și afectează toate grupele de vârstă. De exemplu, la Spitalul Raional Călărași se efectuează lunar aproximativ 400-500 de consultații – programate, de urgență și profilactice – ceea ce reflectă necesitatea constantă a serviciilor ORL. De asemenea, specialitatea presupune o colaborare interdisciplinară strânsă cu medici din pediatrie, pneumologie, neurologie, oncologie și stomatologie, pentru a asigura un management integrat și eficient al pacienților.
– Cum noile tehnologii influențează sănătatea urechii?
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, la nivel global, aproximativ 1,1 miliarde de tineri sunt expuși riscului de pierdere a auzului din cauza obiceiurilor nesigure de ascultare a muzicii sau a altor sunete la volum ridicat. Expunerea frecventă la sunete intense prin intermediul căștilor este asociată cu o creștere a prevalenței hipoacuziei induse de zgomot recreațional, în special la copii, adolescenți și adulți tineri.
În prezent, pragul de risc pentru afectarea auditivă este estimat la 85 dBA pentru o durată de 4 ore sau 80 dBA pentru 8 ore de expunere.
Dispozitivele cu cel mai mare risc sunt cele care generează niveluri sonore ridicate în imediata apropiere a urechii sau sunt utilizate perioade îndelungate: căștile intraauriculare – difuzorul este situat la câțiva milimetri de timpan și poate atinge 100-110 dB; căștile pentru jocuri (cu microfon) – sunt folosite adesea continuu, timp de mai multe ore, cu expunere la sunete impulsive intense; copiii și adolescenții percep mai greu creșterea treptată a volumului; sistemele audio personale sau boxele – utilizate în spații mici și în apropierea urechii, favorizează expunerea cumulativă la zgomot.
În concluzie, riscul pentru sănătatea auzului depinde în principal de combinația dintre intensitatea sunetului, durata expunerii și distanța față de ureche.
– Cum avem grijă corect de sănătatea auzului?
Pentru a avea grijă de sănătatea auzului, este necesar să folosim protecție auditivă atunci când ne aflăm în medii cu un nivel sonor de 85 dB sau mai mare, cum ar fi șantierele (bormașină, picamer), fabricile, halele industriale sau atelierele cu utilaje zgomotoase.
Dacă o persoană utilizează căști circumaurale (over-ear) sau căști intraauriculare pentru a asculta muzică, podcasturi, cărți audio sau știri, este important să își monitorizeze modul de utilizare. Se recomandă respectarea regulii 60/60: ascultarea la un volum de maximum 60%, timp de cel mult 60 de minute consecutiv. Este indicată igienizarea periodică a căștilor intraauriculare pentru a preveni acumularea de cerumen sau expunerea la bacterii. De asemenea, se pot utiliza căști cu funcție de anulare a zgomotului, care reduc zgomotul ambiental și permit ascultarea la un volum mai scăzut, protejând astfel auzul.
În plus, se recomandă evaluarea auditivă periodică, în special la persoanele expuse frecvent la zgomot sau care utilizează intens căști. Screeningul auditiv permite depistarea precoce a modificărilor de auz, înainte de apariția simptomelor evidente.
– Când trebuie să ne adresăm la medicul ORL?
Pacienții trebuie să se adreseze unui specialist ORL în următoarele situații: 1. patologie auriculară (scădere a auzului, senzație de ureche înfundată, zgomote auriculare, vertij, durere sau secreții auriculare etc.); 2. patologie rinosinusală (obstrucție nazală unilaterală sau bilaterală mai mult de 10-14 zile, episoade repetate de sinuzită, hemoragii nazale frecvente, pierderea mirosului etc.); 3. patologia gâtului (durere la înghițire, dificultăți de înghițire, disfonie (răgușeală) care persistă mai mult de 3 săptămâni). Orice simptom ORL care persistă, se agravează sau afectează calitatea vieții necesită evaluare de specialitate.
– Cu ce probleme se adresează cel mai des pacienții?
Motivele pentru care pacienții se adresează la medicul otorinolaringolog diferă în funcție de vârstă.
În rândul populației pediatrice, aproximativ 30% dintre adresări sunt cauzate de otita medie acută (până la 90% dintre copii suferă cel puțin o dată în viață de această afecțiune). Urmează amigdalitele acute, rinosinusitele acute și hipertrofia vegetațiilor adenoide, probleme frecvente în copilărie, care pot influența respirația, somnul și dezvoltarea armonioasă a copilului.
În cazul adulților, cele mai frecvente motive de prezentare la consult sunt rinosinusitele și obstrucția nazală cronică, adesea asociate cu deviația de sept sau rinita alergică. De asemenea, numeroși pacienți solicită consult pentru scăderea auzului, tinitus sau senzația persistentă de ureche înfundată – simptome care afectează semnificativ comunicarea și calitatea vieții.
Din păcate, mulți pacienți ajung la medicul ORL abia atunci când apar complicațiile. Inițial, încearcă să se trateze singuri acasă, folosind picături, spray-uri sau remedii populare, precum comprese cu făină caldă, sare caldă sau aplicarea usturoiului în ureche, în speranța că simptomele vor trece de la sine. În realitate, aceste practici sunt incorecte și pot agrava evoluția bolii, uneori ducând la complicații serioase.
– Ce planuri aveți pentru dezvoltarea serviciilor otorinolaringologice la Călărași?
În calitate de unic specialist otorinolaringolog în raionul Călărași, îmi doresc să cresc încrederea pacienților în calitatea serviciilor medicale oferite la spitalul raional și să încurajez adresarea precoce la medic. Scopurile principale sunt asigurarea consultațiilor de calitate, însoțite de educație medicală, în special pentru copii, și facilitarea accesului pacienților la diagnostic și tratament modern. Un obiectiv important îl reprezintă dotarea cabinetului cu echipamente performante pentru evaluare endoscopică și audiologică. De asemenea, sunt esențiale perfecționarea profesională continuă și colaborarea interdisciplinară cu alte specialități, pentru un management integrat și eficient al pacienților.



Lasă un răspuns