Săptămâna Albă, pregătirea pentru Postul Paștelui: ce recomandă nutriționiștii

Săptămâna Albă, numită și Săptămâna Brânzei, marchează ultima etapă de pregătire înainte de Postul Paștelui, cel mai lung și mai aspru post din an. Este o perioadă de tranziție în care carnea nu se mai consumă, însă sunt permise lactatele, ouăle și peștele inclusiv miercurea și vinerea, facilitând adaptarea treptată a organismului la regimul alimentar specific postului.

Potrivit nutriționistei Maria‑Victoria Racu, această săptămână are nu doar o semnificație spirituală, ci și una alimentară, oferind organismului posibilitatea de a se pregăti metabolic pentru schimbările ce urmează. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Zi de Zi” de la Radio Moldova.

Specialista explică faptul că trecerea bruscă de la consumul frecvent de carne la o alimentație exclusiv vegetală ar putea crea disconfort digestiv, motiv pentru care această etapă intermediară este esențială. O alimentație variată și echilibrată ajută la prevenirea exceselor și la menținerea unei stări bune de sănătate.

În această perioadă se recomandă consumul prioritar de produse lactate fermentate, precum iaurtul și chefirul, care sunt mai ușor de digerat și conțin microorganisme benefice pentru flora intestinală. În schimb, trebuie limitate brânzeturile foarte sărate și grase. De asemenea, un adult fără restricții medicale ar trebui să consume cel mult două ouă pe zi, pentru a evita suprasolicitarea tractului gastrointestinal.

Pentru perioada postului, necesarul de proteine poate fi asigurat din surse vegetale precum fasolea, lintea, mazărea, năutul, nucile sau produsele din soia. Totodată, specialiștii recomandă respectarea indicațiilor Organizația Mondială a Sănătății, care prevăd consumul zilnic a cel puțin 400 de grame de fructe și legume, adică aproximativ cinci porții.

Un model alimentar echilibrat în Săptămâna Albă ar trebui să includă un dejun bogat în proteine — ouă, iaurt cu semințe, nuci sau fructe — iar la prânz o „farfurie sănătoasă” în care jumătate să fie ocupată de legume și fructe, un sfert de surse de proteină (brânzeturi, pește sau ouă) și un sfert de cereale integrale, precum hrișca, meiul sau pastele integrale. Cina ar trebui să fie mai ușoară, bazată pe legume și proteine ușor digerabile.

Hidratarea este la fel de importantă, fiind recomandat un consum zilnic de 1,5–2 litri de lichide, precum apă, ceaiuri neîndulcite sau compoturi fără zahăr.

În acest an, Postul Paștelui va începe la 23 februarie și se va încheia pe 12 aprilie, odată cu sărbătoarea Învierii Domnului.