Portretele generate de AI: distracție digitală sau risc pentru datele personale?

În ultimele săptămâni, rețelele sociale au fost invadate de portrete generate cu ajutorul inteligenței artificiale, în care utilizatorii roagă AI să crezee imagini reprezntative despre ei. Fenomenul a cunoscut o creștere accelerată, fiind perceput de mulți drept o formă inofensivă de divertisment digital. În realitate însă, specialiștii atrag atenția că în spatele acestui trend aparent benign se ascund riscuri serioase legate de confidențialitatea datelor personale.

Atunci când o fotografie este încărcată pe o platformă de generare AI, utilizatorul oferă mai mult decât o simplă imagine. Fotografia conține date biometrice, iar acestea pot fi stocate, analizate și reutilizate pentru antrenarea modelelor de inteligență artificială sau, în anumite situații, pot ajunge la terți. Totul depinde de termenii și condițiile platformei, documente care, de cele mai multe ori, nu sunt citite de utilizatori, notează playtech.ro.

OpenAI, compania care dezvoltă ChatGPT, menționează în politica sa de confidențialitate că poate colecta și păstra informații precum numele, adresa de email, fotografiile încărcate, dar și date tehnice despre dispozitivul folosit. În lipsa unei opțiuni explicite de refuz, aceste date pot fi utilizate pentru îmbunătățirea și antrenarea sistemelor de inteligență artificială, pe termen nedeterminat.

Odată încărcată pe o platformă AI, utilizatorul își pierde în mare măsură controlul asupra imaginii. Fotografia poate fi copiată, redistribuită sau inclusă în seturi de date utilizate pentru diverse aplicații, inclusiv pentru crearea de conținut deepfake. În trecut, au existat cazuri documentate în care imagini private, inclusiv medicale, au fost incluse fără consimțământ în baze de date masive folosite pentru antrenarea unor modele AI.

Într-un context în care identificarea persoanelor se bazează tot mai mult pe recunoaștere facială, iar falsificarea imaginilor devine din ce în ce mai sofisticată, utilizarea neglijentă a acestor aplicații poate transforma un simplu portret digital într-o vulnerabilitate reală.

La acestea se adaugă și aspectele juridice. Majoritatea platformelor de inteligență artificială își rezervă drepturi extinse asupra conținutului încărcat, prin clauze care oferă licențe irevocabile și drepturi de utilizare comercială. Astfel, imaginea unei persoane poate fi folosită chiar și după ștergerea contului sau a aplicației, fără ca utilizatorul să mai aibă un control real asupra modului în care este exploatată.

În lipsa unei legislații clare și adaptate ritmului accelerat al tehnologiei, utilizatorii rămân principalii expuși riscurilor, într-o zonă juridică gri, în care protecția datelor personale devine tot mai fragilă.

Amintim că, în 2025, internetul s-a umplut de portrete în stil Studio Ghibli, generate de AI. Atunci căutările pentru „ChatGPT Studio Ghibli” au crescut cu peste 1.200%, iar rețelele sociale sunt pline de fețe „ghiblificate”.

Expresul