La granița cu România, visul moldovenilor este aderarea la Uniunea Europeană

Candidată din 2022 pentru aderarea la Uniunea Europeană, Republica Moldova a reconfirmat direcția europeană la scrutinul de anul trecut pentru alegerile parlamentare, când Partidul Acțiune și Solidaritate a câștigat detașat, cu peste 50% din voturi, asigurându-și astfel majoritatea în Parlament.

Țara rămâne totuși împărțită între perspectiva europeană și influența Rusiei, mai mult de jumătate dintre cei care nu au votat cu PAS optând pentru „Blocul Patriotic”, formațiune pro-rusă condusă de fostul președinte Igor Dodon.

Mai aproape Iașiul decât Chișinăul

Pentru mulți moldoveni aflați cel mai aproape de hotarul cu UE, adică la granița cu România, Rusia este o prezență îndepărtată, nu doar geografic, ci și în viața de zi cu zi.

Comuna Zagarancea, din raionul Ungheni, se află la distanța de doar aproximativ 40 de kilometri de Iași. Capitala țării, Chișinău, este mult mai departe, la peste 120 de kilometri. Comuna cuprinde trei sate – Zagarancea, Semeni și Elizavetovca, în care trăiesc în total 2.905 de locuitori.

În comună s-au făcut investiții prin programele naționale precum Satul European, Fondul Național de Mediu și Programul ‘Europa este Acasă’, finanțate din fonduri europene. Potrivit autorităților locale, valoarea totală a investițiilor europene în comună în perioada 2021–2025 se ridică la aproximativ 16 milioane de lei moldovenești, echivalentul a peste 810.000 de euro.

Vizitele în România

Am vizitat o familie din localitatea Zgarancea, pentru a vedea cum trăiesc moldovenii de la hotarul cu Uniunea Europeană.

Vitalie Scripcaru a fost 30 de ani profesor de muzică și, în ultimii câțiva ani, conduce Centrul Cultural din Zagarancea. Acesta învață nu doar copii, ci organizează și evenimente pentru persoanele de vârsta a treia. El spune că are o familie bogată: soția, fiica, ginerele și cei doi nepoți pe care îi adoră.

Au cumpărat recent un televizor, dar vor să mai cumpere unul. Iar de obicei aceste achiziții le fac în România.

„Ajung mai ușor la Iași decât cineva din Călărași, pentru că Ungheniul este pe malul Prutului. Am cumpărat un televizor din România, de la Iași, din motivul că prețul este mai convenabil, iar TVA-ul se rambursează — primești o parte din bani înapoi”, ne spune Vitalie Scripcaru, făcând referire la regula “Tax Free”, care le permite cetățenilor care nu sunt stabiliți în Uniunea Europeană să își recupereze valoarea TVA-ului pentru bunurile achiziționate în România, dar și în alte state membre ale UE, și să le ducă acasă. Conceptul nu poate fi folosit pentru servicii, iar bunurile trebuie cumpărate din magazine autorizate. Sigla Tax Free se regăsește în magazine, iar valoarea bunurilor pentru care se solicită restituirea TVA trebuie să fie de minim 175 euro, inclusiv TVA.

Primii kilometri de autostradă din Republica Moldova, construiți de România

Iașiul este aproape, iar în curând va fi și mai aproape, deoarece România construiește, cu fonduri din Programul SAFE al Uniunii Europene, ultimul tronson de 15,5 km al Autostrăzii Unirii, care va lega localitățile Târgu Neamț și Iași din România de Ungheni, peste graniță, în Republica Moldova.

La frontieră se va construi un pod peste Prut, parte din autostradă, care va uni localitățile Zagarancea şi comuna Golăeşti din judeţul Iaşi.

Noul pod va avea două benzi de circulație pe fiecare sens, precum și trotuare pentru pietoni. Lungimea lui va fi de peste 260 de metri, iar lățimea inițială de 13 metri. Ulterior podul va fi lărgit la 25 de metri.

Pe ambele maluri ale Prutului vor fi amenajate drumuri de acces de aproximativ un kilometru fiecare. Potrivit estimărilor, noul pod peste Prut urmează să fie finalizat în toamna anului 2026.

Valoarea proiectului este de 30 de milioane de euro, din care 16,4 milioane este contribuţia Uniunii Europene.

“Prin comparație, acum trebuie să trecem prin Sculeni: facem 30 de minute până acolo, apoi stăm la vamă o oră-două, în funcție de flux, de lună și de zi. Însă, când acel pod va fi gata, vom putea ajunge în centrul Iașului în 20 de minute”, mai spune bărbatul.

Plecați la muncă în Europa, dar și în Rusia

Vitalie Scripcaru crede că dacă țara sa va adera la UE, mulți locuitori plecați în străinătate pentru un trai mai bun, se vor întoarce să-și facă un rost acasă. Dacă în 2004 recensământul înregistra 3 300 de locuitori în comuna Zagarancea, astăzi numărul acestora depășește cu puțin 2 900.

„Dacă să luăm mahalaua noastră, mulți sunt plecați peste hotare, în Europa, sunt și cei plecați în Rusia, care încearcă să-și câștige existența de zi cu zi. În condițiile din țara noastră de la independență încoace, nu a fost deloc ușor să trăiești”, spune el, adăugând însă că, în ultimii ani, familia sa a simțit beneficiile investițiilor europene.

La răscruce între trecut și prezent

“Visul european” se estompează însă pe măsură ce te apropii de cealaltă extremitate a țării. În pofida victoriei finale a forțelor proeuropene, dezinformarea rusă a promovat neîncetat teme și narațiuni menite să divizeze societatea. Jurnaliștii de investigație din Chișinău au dezvăluit existența unor rețele ample de conturi false care răspândeau propagandă rusă pe Telegram, TikTok și Facebook.

Într-adevăr, de la nord la sud, Republica Moldova arată foarte diferit: există comunități în care se vorbește limba română și altele în care sunt utilizate rusa, ucraineana sau găgăuza. Având în vedere complexitatea situației, oamenii ajung să se informeze din surse diferite.

Chiar și în Chișinău, capitala țării, persoanele mai în vârstă sunt mai reticente față de a fi fotografiate și de a răspunde la întrebări, în timp ce tinerii se arată mai deschiși, potrivit unui reportaj de teren realizat de HotNews.

“Ar fi minunat să aderăm la Uniunea Europeană, dar, în realitatea noastră, UE nu are nevoie de noi. Situația din țară, în momentul de față, este una în care nici măcar nu avem locuințe decente, locurile de muncă sunt prost plătite, prețurile cresc, combustibilul se scumpește — totul se scumpește. Nici nu mai vorbesc despre educație. Sunt student și este pur și simplu o nebunie”, a spus un tânăr, exprimându-și opinia.

La Naslavcea, cea mai nordică localitate a Republicii Moldova, aflată la hotarul cu Ucraina, jurnaliștii sunt întâmpinați cu suspiciune, oamenii nu doresc să vorbească și se tem că ar putea avea probleme dacă își exprimă opiniile reale. Mulți dintre locuitori au rude atât în Ucraina, cât și în Rusia.Aflată la peste 200 kilometri de Chișinău, pe malul Nistrului, localitatea are mai puțin de 800 de oameni, care vorbesc aproape exclusiv limba rusă.

Nelea, în vârstă de 51 de ani, se declară ucraineancă, dar are o soră stabilită în Rusia, unde, spune ea, “viața este mai bună decât în Moldova, pentru că sunt locuri de muncă și salarii bune”. Astfel, Nelea consideră că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană nu are sens.

“Viața era mai stabilă în perioada sovietică”, spune o altă locuitoare, Valeria, în vârstă de 45 de ani.

O altă localnică, Natalia, s-a temut să răspundă la întrebări legate de situația politică din Republica Moldova. “Mâine vine poliția dacă spun ceva greșit”, afirmă ea, adăugând că familia sa este originară din Belarus.

Guvernul de la Chișinău nu se bucură de popularitate în acest sat, fapt reflectat de rezultatele alegerilor prezidențiale și parlamentare. Într-o zonă afectată de sărăcie profundă, apelurile autorităților de a nu accepta bani în schimbul votului pentru forțele pro-ruse au stârnit nemulțumire. “Oamenii au luat banii din nevoie și din sărăcie. Așa e viața”, spune o femeie pensionară, explicând de ce localnicii sunt dispuși să-și vândă votul.

Însă un locuitor din Naslavcea a declarat că a lucrat cândva în Uniunea Europeană. “Acolo câștigăm într-o zi mai mult decât aici într-o lună”, a spus el. Acesta și-ar dori ca moldovenii să aibă posibilitatea de a munci oriunde în Uniunea Europeană.

Autor: Oxana Bodnar

Acest articol a fost scris în cadrul unei colaborări jurnalistice transfrontaliere europene, în contextul proiectului EUNEIGHBOURS EAST.

Articolul original a fost publicat în limba română de HotNews.ro