A doua zi de Crăciun: tradiții, obiceiuri și semnificații

Cea de-a doua zi de Crăciun continuă sărbătoarea Nașterii Domnului, fiind parte dintr-un ciclu tradițional de trei zile, închinat Sfintei Treimi. Dacă în prima zi părinții și nașii își vizitează copiii, în a doua zi copiii merg la părinți sau la nași, pentru a duce urări de sănătate și belșug, scrie ipn.md.

În unele localități din țară se mai păstrează și obiceiul colindatului în zilele de după Crăciun, semn că tradițiile străbune încă sunt vii în comunități.

Secretarul științific al Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, Andrei Prohin, explică faptul că există credința potrivit căreia, în primele trei zile de Crăciun, nu este bine să se muncească, în semn de respect pentru sărbătoare. Alții însă consideră că munca aduce spor și noroc în anul care vine. „Pe vremuri se practicau munci tradiționale, precum torsul, cusutul sau văruirea pereților. Aceste activități aveau și un rol simbolic, legat de curățenie și reînnoire”, a menționat etnologul.

O altă tradiție interesantă este lăsarea mesei cu bucate neatinse peste noapte, deoarece se crede că sufletele celor răposați vin să mănânce. Se spală doar farfuriile și tacâmurile, iar obiceiul este specific mai ales celei de-a doua zile de Crăciun, fiind păstrat și în ziua următoare.

La masă se consumă bucate tradiționale:

• răcituri,
• fripturi,
• carne de porc – considerată simbol al belșugului.

De asemenea, se mai mănâncă carne de pasăre sau de iepure, pentru ca omul să fie la fel de agil și sprinten ca aceste vietăți. Grâul pregătit în ajun continuă să fie consumat și în zilele următoare, fiind o mâncare cu caracter sacru.

Crăciunul și zilele care urmează sunt văzute ca o perioadă a apropierii dintre oameni. Aceștia comunică mai mult, sunt mai calmi și mai binevoitori, lăsând deoparte supărările.

„Această sărbătoare ne unește prin faptul că oamenii se vizitează, mănâncă împreună bucate tradiționale. Asta îi solidarizează, îi ajută să-și amintească momentele trăite împreună și contribuie la transmiterea tradițiilor de la părinți la copii”, a subliniat Andrei Prohin.

Expresul