România își curăță bazele de date: mii de moldoveni rămân fără buletine la frontieră

Doar în acest an, autoritățile române au dispus 70.860 de anulări de domiciliu, ajungând la un total de 143.831 de astfel de situații până la jumătatea lunii noiembrie. Fenomenul afectează în special persoanele care declară adrese fictive, iar efectele se resimt și la frontiera cu Republica Moldova, scrie moldova1.md.

Când un domiciliu este anulat, sistemele informatice generează alerte administrative, iar polițiștii de frontieră sunt obligați să rețină actul de identitate. În perioada 2024–2025, peste 2.000 de cărți de identitate românești au fost reținute la frontieră, fie din cauza alertelor, fie pentru că documentele erau raportate ca pierdute sau furate.

Conform MAI, legislația precedentă permitea stabilirea domiciliului la o adresă declarată de persoană, fără verificări, ceea ce a dus la situații absurde: la aceeași adresă puteau fi înregistrate zeci sau chiar sute de persoane, inclusiv cetățeni aflați peste hotare. Fenomenul a fost deosebit de pronunțat în județele Suceava și Botoșani, zone de frontieră unde au fost descoperite rețele care facilitau obținerea de acte românești pentru cetățeni din Moldova, Ucraina și Rusia.

În iunie 2023, a intrat în vigoare o modificare legală care limitează la maximum 10 numărul de persoane care pot avea domiciliul la aceeași adresă, cu excepția familiei extinse. De atunci, autoritățile au început verificările în teren, invitând persoanele la clarificări, iar datele neconforme sunt anulate din Registrul Național de Evidență a Persoanelor.

Pentru moldovenii cu cetățenie română, anularea domiciliului fictiv înseamnă buletin nevalid și reținerea documentului la primul control de frontieră. Astfel, aceștia nu mai pot folosi actul pentru liberă circulație sau pentru obținerea altor servicii.

În ultimii doi ani, polițiștii de frontieră și procurorii au desfășurat aproape 300 de percheziții, vizând rețele care ajutau obținerea de acte de identitate românești pe baza domiciliilor fictive sau a certificatelor de cetățenie falsificate. În urma acestor operațiuni, au fost ridicate peste 8.700 de documente neconforme.

Pentru România, procesul de verificare și anulare a domiciliilor false reprezintă cea mai amplă operațiune de curățare a bazelor de date din ultimul deceniu. Ministerul Afacerilor Interne transmite că verificările vor continua, iar cetățenii care și-au stabilit corect domiciliul nu au motive de îngrijorare. Pentru ceilalți, însă, alerta rămâne activă.

Expresul