Opinii / Natalia Junghietu: „Democrația locală are nevoie de presă independentă”

În zilele noastre se vorbește mult despre democrație și puterea ei. Dar adevărata ei forță se vede cel mai bine acolo unde oamenii se cunosc între ei, unde deciziile luate astăzi influențează direct viața comunității de mâine: în orașele mici, în sate, în raioane. Acolo unde autoritățile sunt față în față cu cetățenii, iar cetățenii au nevoie de un reper de încredere pentru a înțelege ce se întâmplă în jurul lor. Acest reper este presa locală independentă.

În Moldova, ziarele regionale – puține, dar încă în picioare – fac mai mult decât simplă informare. Ele țin vie cultura responsabilității publice. Ele monitorizează, întreabă, contestă, explică, traduc limbajul birocratic într-o formă accesibilă și, mai ales, dau voce oamenilor obișnuiți, celor pe care mass-media națională îi cam uită.

Realitatea de la Ungheni sau Călărași nu seamănă defel cu realitatea de la Chișinău. Presa locală independentă este cea care poate urmări un subiect de la început până la sfârșit. Poate întreba de ce s-a promis și nu s-a realizat. Poate cere explicații, poate consulta experți locali, poate arăta impactul real al unei decizii asupra oamenilor care trăiesc acolo. Asta înseamnă democrație în practică: nu doar o dată la patru ani, ci în fiecare zi.

Independența editorială nu este un lux, ci o necesitate. O presă care depinde de autorități nu poate să le critice. O presă finanțată de politicieni nu poate să le verifice promisiunile. O presă care caută doar senzaționalul nu poate construi încredere.

Ziare precum Expresul, susținute de cititori prin abonamentele lor și ghidate de un cod etic ferm, au reușit să rămână ancorate în principii, nu în interese. Iar asta înseamnă că pot urmări prioritățile reale ale comunității: educație, sănătate, investiții publice, egalitate de șanse, transparență, dezvoltare locală, integrare europeană.

Într-o societate sănătoasă, presa locală este un fel de arhivă vie. Păstrează memoria comunității, surprinde transformările ei, documentează faptele și îi pune în lumină pe cei care fac, zi de zi, pași mici spre schimbare. Este și o oglindă în care oamenii pot vedea nu doar probleme, ci și soluții, modele de viață, exemple de implicare civică.

În același timp, presa locală are și un rol de „gardian public”: semnalează derapaje, atrage atenția asupra abuzurilor, pune presiune pentru ca lucrurile să se miște înainte. Atunci când un jurnalist întreabă, comunitatea câștigă. Când tace, cineva pierde.

Oamenii au nevoie de un spațiu în care să fie ascultați și informați corect. Iar democrația are nevoie de cetățeni care înțeleg ce se întâmplă în jurul lor. Presa locală independentă este puntea dintre administrație și comunitate, dintre promisiuni și realitate, dintre decidenți și cei care trăiesc cu consecințele deciziilor.

Atât timp cât există ziare independente, există și șansa ca lucrurile să se dezvolte corect. Atât timp cât există jurnaliști care merg pe teren, întreabă, verifică și scriu onest, comunitățile locale pot să crească sănătos.

Democrația locală nu se întâmplă de la sine. Ea se construiește, pas cu pas, prin oameni informați, critici, implicați. Iar pentru asta, presa independentă este indispensabilă. Nu doar pentru că spune ce se întâmplă, ci pentru că explică de ce contează.

Atâta timp cât comunitățile din Ungheni și Călărași au un ziar care le reprezintă, care le ascultă, care le urmărește pulsul și care rămâne fidel adevărului, democrația locală are un fundament solid.