Podcast „Satul de azi, Moldova de mâine” cu Valeriu Antonov, viceprimarul comunei Sculeni

Am ajuns și la Sculeni, o localitate aflată chiar la frontiera cu România – un loc unde istoria, tradiția și modernizarea se întâlnesc la fiecare pas.

Invitatul nostru este Valeriu Antonov, viceprimarul comunei, cu care am discutat despre provocările și oportunitățile unei comunități de graniță, despre proiectele realizate aici, dar și despre viziunea de viitor a Sculeniului – o localitate care își deschide tot mai larg porțile spre Europa.

Cum ați descrie localitatea Sculeni pentru cineva care doar a auzit despre ea? Ce are special acest sat aflat la hotar cu Uniunea Europeană?
Sculeniul este o localitate frumoasă, cu peisaje pitorești și o istorie bogată. Malul Prutului oferă priveliști deosebite, iar stejarii seculari din zonă dau locului un farmec aparte, care transformă Sculeniul într-o destinație cu potențial turistic. În ultimii ani, am început să valorificăm și tradițiile locale, precum hramurile satelor, care s-au dovedit a fi adevărate sărbători de suflet, cu invitați și artiști renumiți.

Vă favorizează faptul că vă aflați la hotar cu Uniunea Europeană, din punct de vedere al așezării geografice a Sculeniului?
Poziția noastră a fost mereu una avantajoasă. Sculeniul a fost dintotdeauna o localitate activă comercial, datorită amplasării sale la frontieră. În ultimii ani, fluxul s-a redus ușor, însă noile reforme și facilități vamale ne dau speranța că activitatea economică se va relansa. Desigur, există și unele neplăceri – traficul intens al camioanelor provoacă poluare fonică și vibrații resimțite chiar și în casele mai îndepărtate de traseu.

Ce înseamnă pentru dumneavoastră să fiți la conducerea administrației publice locale într-o localitate de frontieră?
Suntem abia în al doilea an de mandat și, recunosc, încă învățăm. Nu avem o experiență destul de mare, iar uneori gestionarea anumitor sarcini e mai dificilă. Cu toate acestea, apreciem sprijinul și sfaturile celor care ne ajută.
În ceea ce privește colaborarea cu Uniunea Europeană, ne dorim să consolidăm legăturile cu localitățile înfrățite. Odată cu apropierea sărbătorilor, planificăm întâlniri, schimburi de experiență și activități comune. Avem proiecte scrise și implementate împreună cu partenerii din România. De exemplu, primarul comunei Victoria a oferit o oportunitate pentru elevii care s-au remarcat prin rezultate la învățătură – câțiva copii din Sculeni, Mănoilești și Victoria au mers la mare. Tot cu sprijinul lor am beneficiat de ajutor financiar pentru crearea unui complex de tobogane pentru copii, a fost amenajat și un teren de minifotbal, iar comuna Victoria ne-a donat și un microbuz. Avem o colaborare frumoasă.

Dacă e să revin la întrebare – sunt atât avantaje, cât și dezavantaje. Totul depinde de cum le percepem și le gestionăm. Eu consider că, pentru Sculeni, poziția geografică este un beneficiu. Fluxul continuu de persoane și mărfuri oferă oportunități pentru antreprenorii locali. În plus, anul acesta urmează să elaborăm planul urbanistic general, cu sprijinul fondurilor europene — un pas important, mai ales că lipsa acestui document ne-a făcut să pierdem anterior câțiva investitori.

Ce proiecte au fost implementate în ultimii ani în Sculeni datorită fondurilor europene?. Datorită unui proiect, a fost renovată grădinița din sat, unde s-au investit peste 10 milioane de lei. Rămâne de renovat și cealaltă jumătate, pentru că până acum a fost reconstituit complet doar un bloc, unde funcționează deja o grupă de creșă, o sală de sport și urmează o sală de dans. Avem spațiu și pentru o grupă nouă. Dacă anterior grădinița avea o capacitate de 100 de copii, acum putem primi până la 150.
Prin GAL-ul „Răzeșii Pyretusului” am realizat multe proiecte frumoase de infrastructură și amenajare. De exempli, pe malul Prutului am amenajat un spațiu cu căsuțe pentru recreere, unde oamenii pot petrece timpul liber și se pot bucura de natură. La deschiderea acestui loc de agrement am organizat și un festival.

Tot din bani europeni a fost realizat apeductul din Sculeni și Blîndești – ambele localități sunt acoperite 100%, însă Gherman a rămas fără. Suntem în căutarea unui proiect, pentru că costurile sunt foarte mari, iar APL nu-și poate asuma singură astfel de cheltuieli. Sperăm să accesăm alte fonduri.
Avem și o mini stație de epurare, la care sunt conectate spitalul, grădinița și școala. Azilul de bătrâni are propria stație, iar câțiva locatari de pe traseu sunt racordați la conductă. În viitor, ne propunem extinderea rețelei de canalizare, pentru că nu mai este un moft, ci o necesitate. Apele uzate care ajung în sol creează probleme de mediu și de sănătate, de aceea consider că rețelele de apeduct și canalizare trebuie realizate concomitent.

Un alt proiect important a fost instalarea a 52 de camere de supraveghere video de înaltă calitate în zona de frontieră. A fost un proiect comun cu comuna Victoria, foarte reușit – s-a redus numărul infracțiunilor și a crescut siguranța publică. Poliția de Frontieră a primit și drone performante. Urmează să aplicăm la următoarea etapă a proiectului pentru integrarea inteligenței artificiale, la fel ca în Ungheni.

Suntem înfrățiți și cu satul Popricani, iar ultimul proiect scris împreună vizează crearea unui traseu turistic pe malul Prutului. Așteptăm răspunsul. Ne dorim să realizăm acest proiect pentru a facilita schimburile de experiență între localități, să combinăm echipe de tineri și vârstnici implicați în activități comune. Pe traseu sunt planificate panouri unde oamenii să poată lăsa mesaje sau sugestii, dar și informații utile despre localități. Ar fi un pas important spre o dezvoltare armonioasă între comunități.

Cum implicați comunitatea în dezvoltarea proiectelor?
Sincer, uneori este dificil să conlucrăm, nu îmi dau seama care e cauza. Totuși, tinerii sunt foarte deschiși și implicați. Ei sunt motorul localității, vin cu idei și inițiative, iar primăria le oferă sprijin financiar pentru unele proiecte. Ne bucurăm să-i vedem activi, pentru că tinerii sunt viitorul nostru – trebuie implicați, ascultați și sprijiniți.
În general, oamenii din comunitate privesc cu ochi buni ceea ce se realizează. De exemplu, am câștigat un proiector performant printr-un proiect și urmează să organizăm un cinema în aer liber. Înainte de proiecții, vrem să avem discuții cu cetățenii, pentru a consolida colaborarea. Vrem să explicăm, inclusiv prin materiale informative, că doar prin cooperare vom putea realiza lucruri durabile, de calitate și, implicit, să ridicăm nivelul de trai.

Cum s-a schimbat localitatea după implementarea proiectelor?
După implementarea tuturor proiectelor, nivelul de trai a crescut vizibil, iar aspectul comunei s-a schimbat în bine. Toate acestea aduc plusvaloare, pentru că oamenii se simt confortabil, au servicii la îndemână și, astfel, nu mai sunt tentați să plece. Cred că acesta este cel mai important rezultat. Noi, ca administrație, suntem încântați să vedem rezultatele și dezvoltarea comunei. Acest lucru ne dă forță să continuăm și să implementăm noi proiecte cu impact pentru localnici.

Ați simțit o apropiere a Uniunii Europene în viața de zi cu zi a locuitorilor?
O parte dintre cetățeni simt deja că trăiesc într-o localitate europeană. Mai sunt și dintre cei care încă nu înțeleg pe deplin, deși informațiile și rezultatele sunt vizibile. Probabil au nevoie de timp, dar, în mare parte, oamenii sunt orientați spre această direcție. Cred că este una corectă – spre asta mergem, ne dezvoltăm și creștem împreună.
Trebuie să fim recunoscători, pentru că fără sprijinul fondurilor europene ne-ar fi fost mult mai greu. Chiar și întreținerea a ceea ce am realizat necesită efort, dar este o muncă care merită, un dar pe care trebuie să-l prețuim și să-l gestionăm corect.

Întâmpinați provocări, dat fiind faptul că sunteți o localitate vamală – din punct de vedere ecologic, al migrației sau infrastructurii?
Da, cum am menționat, camioanele formează adesea rânduri kilometrice, iar vibrațiile se resimt foarte tare. O altă problemă este viteza excesivă, mai ales a celor aflați în tranzit. Din păcate, au avut loc și multe accidente. Au fost instalate panouri, semne rutiere, treceri pentru pietoni, dar cred că ar fi necesare și limitatoare de viteză sau un radar, chiar dacă este traseu internațional.

Cum vedeți localitatea peste 5 sau 10 ani?
O văd foarte bine, mai dezvoltată și, de ce nu, în timp, poate chiar un mic oraș.

Cum ați completa fraza: „Datorită fondurilor europene, Sculeniul astăzi este…”
…mai aproape de fiecare om. Ne vom dezvolta în continuare și ne vom păstra oamenii acasă. Prin intermediul Uniunii Europene avem acces la multe fonduri și proiecte – urmează doar să le putem accesa și implementa.