Izvorul Memoriei – un loc al recunoștinței față de victimele regimului comunist, inaugurat la Nișcani

Pe 26 octombrie, în ajun de hram, la Nișcani a avut loc un eveniment de o rară încărcătură spirituală și istorică: sfințirea izvorului dedicat victimelor regimului comunist – oameni simpli, condamnați și deportați pentru credința și verticalitatea lor morală.

Reabilitată recent din fonduri publice, cișmeaua de lângă biserică a devenit acum un simbol al memoriei colective, al demnității și al recunoștinței față de cei care au avut de suferit în perioada represiunilor totalitare. Placa pe care au fost înscrise numele a 52 de nișcăneni supuși represiunilor regimului comunist va străjui locul multă vreme de acum înainte, amintind generațiilor viitoare despre suferințele trecutului.

La sfințirea izvorului au participat Aurel Vasile, primarul comunei Jegălia, județul Călărași (România) – localitate înfrățită cu Nișcaniul, Nicolae Drăgănel, președintele raionului Călărași, proaspăt ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova, precum și alți oaspeți care au transmis mesaje de solidaritate și apreciere pentru inițiativa primarului de la Nișcani, considerând-o un act de responsabilitate față de trecut și față de generațiile viitoare.

Contactat de „Expresul”, primarul Petru Sorici a declarat că și-a dorit de mai multă vreme să aducă un omagiu consătenilor care au fost nedreptățiți și au căzut pradă unui regim criminal.

„Am dorit ca acest izvor să fie nu doar un monument de piatră, ci un loc viu al memoriei. Fiecare om care va veni aici să poată aprinde o lumânare, să rostească o rugăciune și să-și amintească de cei care au suferit pentru libertatea și demnitatea noastră”, a spus Petru Sorici. Dânsul a menționat că ideea i-a venit după mai multe discuții cu localnicii care își amintesc istorii cutremurătoare despre deportări și familii destrămate în anii ’40–’50 ai secolului trecut.

„Dintre cei 52 de oameni trecuți pe placa comemorativă, șase au fost condamnați la muncă silnică pentru ”înaltă trădare de patrie”, iar ceilalți 46 au fost urcați în trenuri marfare și trimiși în frigurile Siberiei. Cu toții au fost oameni nevinovați, dintre care unii au plătit chiar cu viața pentru simplul fapt că au fost mai muncitori și mai gospodari decât alții și au agonisit o mică avere la vremea respectivă. Sunt istorii pe care nu le găsim în manuale, dar care trăiesc în inimile oamenilor. Este datoria noastră să nu le lăsăm uitării. Acest izvor va vorbi peste ani despre suferința, dar și despre tăria morală a nișcănenilor”, a adăugat primarul.

Un moment special al ceremoniei a fost dedicat exprimării recunoștinței față de cei care au contribuit la realizarea plăcii comemorative: Veaceslav Grigori, Ion Efros, Andrei Dăscălescu, Constantin Stratan și Petru Pitușcan. Mulțumiri au fost adresate și nișcănenilor Mihai Harea și Nicolae Simion, pentru sprijinul acordat în realizarea acestui proiect de suflet.

Primarul Petru Sorici a precizat că, de acum încolo, oamenii din sat vor avea un loc unde vor putea comemora victimele regimului comunist. „Vrem ca tinerii să știe de unde venim, să înțeleagă cât a costat libertatea noastră. Respectul față de trecut este temelia viitorului”, a concluzionat el.

Doinița Țurcanu