Podcast „Satul de azi, Moldova de mâine” cu Valentina Grosu, primara comunei Mănoilești

Astăzi mergem în comuna Manoilești – o localitate care a reușit să se modernizeze datorită proiectelor finanțate din surse europene.

Despre cum au fost accesate aceste fonduri, ce s-a schimbat în sat și care sunt provocările unui primar ce vrea să aducă Europa mai aproape de oameni, ne vorbește Valentina Grosu, primara comunei Manoilești.

Cum ați descrie, în câteva cuvinte, localitatea Mănoilești pentru cineva care nu a fost niciodată aici?

Este o comună situată într-o zonă pitorească, amplasată între două dealuri – Hândău și Bașca – cu o așezare geografică foarte favorabilă față de municipiul Ungheni și față de traseul regional R1.
Este o comună cu oameni harnici, oameni onești, oameni gospodari și ospitalieri, care îmbină armonios tradițiile autentice, cu dorință de dezvoltare și modernizare a comunității noastre.

Care sunt cele mai importante proiecte finanțate din fonduri europene implementate în comuna Mănoilești în ultimii ani?

Cu siguranță, fondurile europene sunt o șansă reală de dezvoltare a comunităților noastre. Ele aduc investiții în infrastructură, în servicii publice, în educație, în locuri de muncă. Doar cu ajutorul acestora, alături de fondurile din bugetul de stat și din bugetul primăriei, comunitățile noastre pot să se dezvolte.

Dacă ar fi să vorbesc despre proiectele implementate în ultimii ani cu fonduri europene, avem mai multe. Printre ele se numără proiectul „Integrarea copiilor cu dizabilități în școlile cu cultură generală”, finanțat de Guvernul Germaniei prin cadrul fondului de investiții, în perioada 2018–2019. În cadrul acestui proiect, gimnaziul Mănoilești a devenit o instituție prietenoasă tuturor categoriilor de copii. Au fost integrați în școală și copii cu necesități speciale, au fost executate lucrări de construcție a blocurilor sanitare, a fost amenajată sala de sport și s-au făcut alte lucrări care au contribuit mult la dezvoltarea gimnaziului.

Un alt proiect a fost reparația capitală a grădiniței, finanțată de Guvernul României prin proiectul RO2. A fost schimbat acoperișul și au fost reparate blocurile sanitare din două grupe.

„Tinerii informați, instruiți și implicați. Comuniune dezvoltată și prosperă”,este un alt proiect unde a fost promovată egalitatea de gen pentru fete și băieți în dezvoltarea sportului. De obicei se spune că doar băieții joacă fotbal, dar prin acest proiect am încercat să atragem și fetele în acest sport. La fel de important a fost proiectul de construcție a stațiilor de așteptare în comuna Mănoilești, realizat în cadrul programului „Comunitatea mea”, împreună cu municipiul Ungheni. Au fost construite 6 stații de așteptare în localitățile comunei noastre și alte 8 în localitățile limitrofe municipiului Ungheni.

Un alt proiect de amploare a fost modernizarea infrastructurii locale a afacerilor în comuna Mănoilești, în cadrul programului „EU4Moldova: Regiuni cheie”. În cadrul acestui proiect am beneficiat de instruiri, iar prin programul „Eva” am dezvoltat implicarea femeilor și bărbaților în procesul decizional, susținerea familiilor tinere și multe alte activități.

De asemenea, a fost construcția terenului de joacă în satul Rezina, finanțat de Primăria comunei Victoria din județul Iași, cu care avem un acord de înfrățire din 2017.
Avem și mai multe proiecte culturale. În prezent, suntem parte a unui proiect foarte important – „Îmbunătățirea participării sociale a persoanelor în etate din Moldova prin dezvoltarea comunităților pilot prietenoase vârstnicilor” (2024–2026). Este un proiect foarte frumos, deoarece persoanele în vârstă din localitatea noastră au devenit mai active, mai implicate și vin cu mare plăcere la aceste întruniri, unde au diferite activități. Ne bucură mult să vedem că persoanele vârstnice s-au integrat și că localitatea noastră a devenit prietenoasă tuturor categoriilor de vârstă.

Cum ați reușit să atrageți toate aceste fonduri?

Cred că toți primarii sunt în căutare de fonduri și de investiții, pentru că suntem conștienți că doar cu susținerea Uniunii Europene putem dezvolta comunitățile noastre. De fiecare dată, când au fost anunțate sau lansate apeluri de proiecte, am căutat să aplicăm. Chiar dacă nu toate proiectele depuse au fost câștigătoare, dar am căutat, am întrebat, am încercat.

Desigur, nu este întotdeauna ușor, dar prin multă muncă și cu susținerea comunității, a Consiliului Raional și a Guvernului Republicii Moldova, am reușit să implementăm aceste proiecte. Dacă dorești – reușești!

Care au fost principalele provocări întâmpinate în procesul de aplicare și implementare a proiectelor?

Sunt foarte multe provocări, mai ales atunci când implementezi un proiect, pentru că să-l scrii este una, dar implementarea și evaluarea pe parcurs sunt mult mai complicate. E nevoie de o echipă de implementare, dar bugetul primăriei este mic și nu ne permite să angajăm mai mulți specialiști care să se ocupe și de scrierea, și de implementarea proiectelor. De aceea, echipa noastră restrânsă se străduie să acopere toate necesitățile.

Una dintre cele mai mari provocări este contribuția care trebuie alocată din bugetul primăriei. De multe ori nu avem posibilitatea să o acoperim și din acest motiv, considerăm că ar fi nevoie de un fond aparte, instituit de Guvernul Republicii Moldova, care să sprijine primăriile atunci când au proiecte mari cu finanțare europeană.

O altă provocare a fost creșterea prețurilor. De exemplu, în proiectul de modernizare a infrastructurii locale finanțat de PNUD, costul inițial era de 400 de mii de dolari, dar ulterior, din cauza scumpirilor, am fost nevoiți să căutăm alte resurse financiare pentru a acoperi contribuția proprie. Chiar am fost nevoiți să luăm și un credit – lucru pe care, de regulă, primăriile nu și-l pot permite. Totuși, am mers la acest risc și am reușit să finalizăm cu succes proiectul.

Există un proiect european care, în opinia dumneavoastră, a schimbat cel mai mult viața oamenilor din Mănoilești?

Toate proiectele noastre sunt de suflet, pentru că fiecare dintre ele este ca un copil: atunci când îl implementezi este greu, dar când vezi rezultatul final te bucuri enorm.

Dacă vorbim despre impact, cel mai mare proiect a fost modernizarea infrastructurii locale pentru dezvoltarea economică, finanțat de PNUD, unde au fost asfaltați circa 850 de metri de drum, a fost construit un trotuar de aproximativ 500 de metri și drumul de acces către stația de tratare a apei, dar și către 15 agenți economici din teritoriu. Proiectul a contribuit la deschiderea câtorva locuri de muncă și a avut un impact semnificativ asupra comunității.

În afară de proiectele europene, am avut și multe proiecte comunitare – 18 în 4 ani – implementate prin Fundația Comunitară Ungheni, cu participarea grupurilor de inițiativă. Au fost proiecte mici, cu sume mici, dar cu o implicare civică mare din partea comunității – tineri, agenți economici, bătrâni. Anume aceste proiecte contribuie la consolidarea societății și la dezvoltarea comunității.

Cum reușiți să implicați comunitatea în procesul de luare a deciziilor legate de proiecte?

Eu cred că cel mai important pentru dezvoltarea unei comunități este dialogul cu cetățenii. Noi ne-am străduit să fim mereu transparenți, aproape de oameni și să comunicăm permanent cu ei. Atunci când avem un proiect, anunțăm lansarea acestuia, informăm la fiecare etapă de implementare și suntem activi pe rețelele sociale.

Avem o conlucrare bună și cu agenții economici, care ne susțin financiar în limita posibilităților. Păstrăm transparența și în gestionarea resurselor financiare.
Consider că este important ca cetățenii să aibă încredere în administrația publică locală, iar aceasta, la rândul ei, să fie cât mai aproape de oameni.

Ce proiecte europene planificați pentru perioada următoare?

Avem multe idei și doleanțe. În prezent, suntem în plină desfășurare a proiectului de construcție a rețelelor de canalizare în satul Vulpești, pe o distanță de circa 3,5 km, cu stație de epurare, finanțat de Guvernul Republicii Moldova în cadrul programului „Satul European 2”. Urmează să depunem proiectul pentru etapa a doua, care va include satul Mănoilești, o parte din satul Vulpești, iar ulterior satele Rezina și Novaia Nicolaevca.
Dar prioritar pentru noi este sistemul de canalizare. Apă avem deja 100%, dar este apă tehnică, nu potabilă, și ne dorim foarte mult să avem apă potabilă.  Iluminatul stradal este 100%, gazificarea este parțială. Problema principală o reprezintă drumurile, dar nu putem merge pe infrastructura rutieră atât timp cât nu avem toate serviciile utilitare.
Acest lucru se va face după finalizarea sistemului de canalizare.

Avem în plan și alte proiecte mai mici: dorim să construim un centru cultural-turistic. Am selectat deja și terenul. De asemenea, vrem să avem un muzeu al satului, pentru că avem multe elemente istorice, dar nu avem încă o locație. Terenul de sport dorim să-l amenajăm cu tribune și vestiare, conform standardelor.

Cum vedeți viitorul comunei Mănoilești peste 5–10 ani, în contextul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?

Eu văd comuna Mănoilești ca o comună prosperă, conectată și durabilă. O comună cu drumuri și utilități modernizate, cu întreprinderi locale competitive, servicii publice digitale, locuri de muncă bine plătite care să-i țină pe tineri acasă. Văd o comună în care tinerii își doresc să rămână, cei plecați să se întoarcă, iar persoanele vârstnice să-și trăiască bătrânețile decent și cu plăcere.

Această transformare este posibilă doar în contextul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană – un proces care deja a început și trebuie să continue.

Cum ați completa fraza: „Datorită fondurilor europene, Mînoilești astăzi este…”?

O comună dezvoltată, prosperă și amenajată.