Un zid care va spune istoria noastră: „Poarta Țărnii” din Pitușca devine scenă a memoriei colective

La intrarea în satul Pitușca, din raionul Călărași, un perete aparent banal este pe cale să devină una dintre cele mai mari lucrări murale cu tematică istorică din Republica Moldova. Este vorba despre proiectul „Istoria Neamului”, inițiativă artistică și comunitară, care își propune să transforme acest spațiu într-un veritabil altar vizual al identității noastre.

„Ne-am dorit ca generațiile viitoare să aibă nu doar povești spuse în șoaptă despre trecutul nostru, ci și o imagine concretă, emoționantă, vizibilă de la o poștă. Un loc unde istoria prinde culoare, lumină și spirit”, a explicat Valeriu Zaharia, coordonatorul proiectului.

Peste 300 de metri pătrați de memorie în culorile tricolorului

Lucrarea monumentală va fi realizată pe un zid cu o suprafață de aproximativ 250–300 m², amplasat la „Poarta Țărnii”, loc emblematic pentru comunitate. Peretele va fi pregătit, tencuit și pictat de artiști plastici, cu contribuția locuitorilor satului, care s-au oferit voluntar să participe la etapele pregătitoare și de iluminare arhitecturală. Pe timp de noapte, lucrarea va fi scăldată în luminile tricolorului – albastru, galben și roșu – oferind un spectacol vizual cu puternică încărcătură simbolică.

Bugetul total estimativ al proiectului este de 350.000 lei. Suma include pregătirea peretelui, materialele necesare, execuția artistică, iluminarea și cheltuieli logistice. Un prim pas deja s-a făcut: 13.000 de lei, rămași din fondurile colectate de cetele de urători, au fost direcționați pentru această cauză.

„Este un proiect născut din suflet și menit să fie dus la capăt cu suflet. Avem nevoie de sprijin – fie el financiar, fie moral – pentru ca acest simbol al memoriei colective să prindă viață”, adaugă coordonatorul proiectului.

Compoziție cu semnificație istorică și culturală profundă

Proiectul este structurat pe mai multe secțiuni tematice. În centrul compoziției se va afla pictura „Maluri de Prut”, inspirată din „Creația lui Adam” de Michelangelo – un gest vizual care simbolizează apropierea celor două maluri unite de aceeași limbă, istorie și sânge. În stânga, va fi eprezentat domnitorul Alexandru cel Bun, personalitate marcantă a istoriei medievale românești. Alegerea acestei figuri nu este întâmplătoare: localitatea Pitușca este atestată documentar pentru prima dată în perioada domniei sale. Mențiunea apare într-un document oficial emis în anul 1420, în cadrul unei hrisov domnesc semnat de Alexandru cel Bun, fapt ce conferă acestei picturi o importantă valoare istorică și identitară pentru comunitate.

Secțiunea „Martirii Neamului” îi va onora pe cei care au contribuit la mișcarea de renaștere națională: Doina și Ion Aldea Teodorovici, Leonida Lari, Nicolae Dabija, Grigore Vieru, Gheorghe Ghimpu – iar pe un loc de onoare ar putea fi inclus și maestrul Eugen Doga.

O altă secțiune va reprezenta satul Pitușca în toată complexitatea lui. Vor fi ilustrate școlile din localitate — atât cea veche, cu valoare istorică, cât și cea nouă, simbol al continuității educației. De asemenea, vor fi redate ambele biserici: cea veche, dispărută demult din peisaj, dar păstrată în memoria colectivă, și biserica nouă, care continuă tradiția spirituală a comunității.

Totodată, va fi reprezentat râulețul Pitușca, după care localitatea și-a primit numele, un simbol important care străbate peisajul satului și reflectă legătura profundă dintre natură și viața comunității. Pe lângă acestea, în pictură vor fi surprinse vii și livezi, elemente definitorii ale peisajului și economiei locale.

În partea dreaptă a peretelui, secțiunea „În Memorian” va reda, cu respect și gravitate, suferințele prin care a trecut comunitatea în urma deportărilor și represiunilor staliniste din anii ’40. „Deportările din 1947 și 1949 au avut un impact profund asupra vieții sociale și demografice a localității. Dacă la recensământul din 1930 Pitușca număra aproximativ 3300 de locuitori, în urma acestor tragedii, populația satului s-a redus drastic, ajungând în anul 1947 la un număr între 1500 și 2000 de oameni”, a mai adăugat coordonatorul.

Iar la baza întregii lucrări, va fi ilustrată „Fundația și stâlpii casei”, simbol al rădăcinilor, al familiei și al stabilității satului basarabean. Prispa – spațiul de legătură între casă și lume – va încheia lucrarea cu un mesaj de deschidere, ospitalitate și continuitate. Aceasta idee aparține artistului Alexei Luca, care va realixza aceste picturi murale. În partea inferioară a peretelui va fi realizată o replică sau o iluzie a unei fundații, din care se vor ridica renumiții stâlpi de susținere ai prispei  unei case tradiționale.

Proiectul „Istoria Neamului” de la Pitușca nu este doar o pictură murală, ci o declarație de apartenență, de dragoste pentru țară, neam și rădăcini. Un exemplu de cum arta poate deveni educație, turism și mândrie locală – toate în același timp.