35 de ani de la „Podul de Flori”. Zeci de ungheneni s-au reunit simbolic în Parcul Francez, rememorând ziua de 6 mai 1990

La 35 de ani de la unul dintre cele mai emoționante evenimente din istoria relațiilor dintre România și Republica Moldova – Podul de Flori – unghenenii s-au adunat din nou pentru a-și aminti și a transmite generațiilor tinere semnificația acelei zile.

Pe 6 mai, Parcul Francez din Ungheni a devenit locul unde s-au adunat zeci de persoane, venite cu flori, drapele ale Republicii Moldova, ale Ungheniului și ale Uniunii Europene, pentru a reconstitui simbolic Podul de Flori din 1990 – o zi în care mii de români de pe ambele maluri ale Prutului s-au întâlnit fără pașapoarte, pentru prima dată după zeci de ani.

Evenimentul a inclus o expoziție fotografică cu imagini de arhivă, realizată de Muzeul de Istorie și Etnografie din Ungheni. De asemenea, grupul de chitariști UnFolk a adus emoție prin interpretarea unor piese cântate chiar pe pod.

Vitalie Vrabie, primarul municipiului Ungheni, prezent la eveniment, a relatat celor prezenți despre emoțiile trăite în acel an. „În data de 6 mai 1990 aici am fost. Era imposibil să ajungi până la pod, atât de multă lume era. Îmi amintesc buna dispoziție a celor veniți fără a fi verificați de pașapoarte. Foarte multă lume își căuta rudele, întrebând unii de alții din ce sate sau raioane sunt. A fost un moment deosebit. Mă bucur că sunt mulți liceeni astăzi aici și sper că s-au documentat despre acea zi. Podul de Flori rămâne un eveniment de meditație – despre cine suntem și ce putem deveni împreună”, a menționat primarul.

Pentru istoricul Vasile Iucal, directorul Muzeului de Istorie și Etnografie, Podul de Flori este mai mult decât o amintire – este un simbol. „Mă simt norocos că am făcut parte din generația care a participat la Podul de Flori în 1990 și care a luptat pentru organizarea lui. Era lume cât nu a mai văzut Ungheniul – nici înainte, nici după. Un pod înseamnă comunicare, circulație, dar și rezistență”, a subliniat el.

„Pentru noi, anul 1990 a fost un simbol al unității de neam. Pentru prima dată după 50 de ani de lagăr sovietic, rudele de pe cele două maluri s-au putut îmbrățișa, au făcut schimb de cărți – basarabenii căutau cu sete cărți în grafia latină. Eu, tânăr muzeograf la muzeu, am venit cu familia și am văzut elevi veniți pe jos din Suceava, în port popular, oameni care plângeau. Trebuie să le aducem un omagiu celor care au făcut posibil acel moment. Și, mai ales, să nu transformăm Podul doar într-o amintire frumoasă, ci într-un pod al speranței, care poate, într-o zi, va face din nou legătura unei națiuni”.

Evenimentul s-a încheiat cu un gest simplu, dar în acelați timp, cu o încărcătură emoțională: cei prezenți au aruncat flori și coronițe în apele Prutului.

De notat că, activitatea a fost organizată de către Primăria municipiului Ungheni, în parteneriat cu Muzeul de Istorie și Etnografie din Ungheni și Centrul Cultural Multifuncțional „Regina Maria”.

Un reportaj video de la acest eveniment puteți vedea AICI.

Tatiana Tesliuc