Elena Bădărău – femeia care luptă pentru egalitatea de gen și drepturile fetelor și femeilor din comunitate

Elena Bădărău, în vârstă de 32 de ani, este un exemplu de perseverență, dedicare și dorință de schimbare. Ea este ofițer superior în Secția interacțiune comunitară cu minorii la Inspectoratul de Poliție Călărași, însă a activat și în calitate de psiholog în cadrul inspectoratului.

Viața Elenei nu a fost întotdeauna una ușoară și a traversat mai multe etape complexe care i-au modelat caracterul și motivațiile. Dificultățile vieții nu au împiedicat-o să-și construiască un viitor plin de realizări și să devină un model de inspirație pentru multe femei din comunitatea în care trăiește – Bahmut, și nu doar.

O copilărie marcată de dificultăți

Elena Bădărău s-a născut în Ucraina, dintr-un tată ucrainean și o mamă moldoveancă. Deși primii ani din viața ei păreau fericiți, situația familiei a fost brusc zdruncinată de evenimente tragice. „Cred că până la vârsta de 3 ani am fost o familie fericită, îndestulată. Tatăl meu era șef de brigadă și când a fost desființată Uniunea Sovietică, din păcate, a fost prins în timp ce lua niște piese pentru tractor și a fost închis”, își amintește Elena. Astfel, a urmat o perioadă destul de dificilă pentru familia lor. Mama a rămas cu trei copii în brațe, fratele mai mic al Elenei avea doar opt luni, Elena – trei ani și fratele mai mare – șase ani.

În fața acestor dificultăți, mama Elenei a luat o decizie greu de înțeles. „Mama, nefăcând față stresului și problemelor, a luat decizia cruntă de a ne încuia în casă și a da foc acesteia. Apoi, a fugit de la fața locului. Am avut marele noroc de vecini care au intervenit și ne-au salvat. Mama a dispărut fără urmă”, își amintește ea cu lacrimi în ochi. După această tragedie, părinții nu s-au mai interesat de copii. „În toți acești ani, părinții noștri nu ne-au căutat, nu s-au interesat de noi. Acum 4-5 ani în urmă i-am căutat eu. Tata locuiește tot în Ucraina, iar mama e prin Rusia. Ambii trăiesc destul de bine”, relatează Elena.

Bunica Elenei, din partea mamei, a venit în ajutorul lor și i-a luat pe copii acasă, în Moldova, oferindu-le un acoperiș deasupra capului. Pentru a „spăla rușinea”, bunica Elenei inventase istoria că mama a plecat să lucreze, iar nepoții au rămas cu bunica.
Acesta a fost un moment de cotitură, un început nou pentru Elena și frații săi, care au început o viață diferită în satul Bălăurești, Nisporeni. În oraș era deschisă o fundație de binefacere pentru copii, care ajutau copiii din familii social-vulnerabile. De ajutor au beneficiat bunica cu cei trei nepoți.

De altfel, bunica a fost o sursă de inspirație, învățând-o pe Elena ce înseamnă perseverența și cum să își câștige proprii bani. Mai în glumă, mai în serios, Elena povestește că a dezvoltat de mică abilități antreprenoriale, vânzând produse în școală, de la rechizite până la dulciuri. Totodată, și-a descoperit pasiunea pentru sport și activități de voluntariat, implicându-se în diverse inițiative sociale, ceea ce a conturat în timp, un caracter puternic și determinat.

După liceu, Elena a fost selectată într-un program care sprijinea fetele din familii vulnerabile să continue studiile superioare. A studiat psihologia, iar apoi a continuat cu un master în psihologie judiciară.

O nouă etapă: viața la Bahmut și activitățile comunitare
La Chișinău, Elena a lucrat o perioadă la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, unde soarta i-a scos în cale pe cel care avea să-i devină soț, scafandrier de profesie. Viața lor a luat o turnură neașteptată odată cu venirea pandemiei, care a impus restricții și a făcut traiul în Chișinău tot mai dificil. „Aveam deja fetița și era complicat să stăm doar în apartament. Așa că, într-o zi, am plecat la părinții
soțului meu, în Bahmut, pentru două săptămâni. Însă, odată ajunsă acolo, am înțeles că nu mai vreau să mă întorc la oraș”, își amintește Elena.

Dacă soacra a susținut-o pe deplin, soțul a fost inițial sceptic, nevenindu-i să creadă că o femeie obișnuită cu orașul va dori să-și construiască un viitor la sat. Dar satul Bahmut a devenit rapid locul în care Elena s-a regăsit pe deplin. Și-au început a construi o casă și, odată cu această schimbare, a început un nou capitol din viața ei.

La scurt timp după mutare, și fiind în concediul de îngrijire a copilului, Elena a simțit nevoia de comunicare. Ea s-a înscris la Academia de Liderism Feminin, iar la cursurile pe care le-a frecventat a luat și fetița în vârstă de 8 luni. Instruirile și programul de granturi au oferit cadrul necesar pentru ca Elena să implementeze primul său proiect dedicat fetelor și femeilor din Bahmut, cu focus pe egalitatea de gen, educație sexuală și combaterea violenței domestice. „De aici, amînceput să mă implic activ în proiecte dedicate educației și drepturilor fetelor și femeilor”, a adăugat ea.

Pornind de la realitățile comunității sale, Elena a creat un grup de suport pentru femeile victime ale violenței în fa-milie. A organizat întâlniri și sesiuni educative, oferind femeilor sprijin și alternative pentru o viață independentă.

„După implementarea primului proiect, am început să caut și să aplic pentru altele, considerând că, fiind acasă, pot aduce un aport semnificativ în comunitate. Astfel, am aplicat la Ambasada Regatului Țărilor de Jos, unde am fost selectată și am participat la instruiri. Ulterior, am aplicat pentru un grant, iar acest lucru a marcat începutul unei frumoase colaborări cu ambasada. Apoi, am obținut și titlul de Tânără Ambasadoare, care mi-a oferit posibilitatea de a implementa mai multe proiecte”, spune ea.

Visul de a crea o comunitate de femei puternice

Visul Elenei Bădărău este să creeze o organizație non-guvernamentală care să sprijine femeile, oferindu-le un spațiu în care să lupte pentru drepturile lor și să ajute alte femei. „Cred că schimbarea mentalității începe pas cu pas. Mă bucur când femeile cer ajutor unele altora, se sprijină și se inspiră reciproc. Scopul meu este să construiesc o comunitate de femei la Călărași, care să aibă viziuni și posibilități de dezvoltare personală”, spune ea.

Astfel, Elena Bădărău demonstrează că o femeie poate să își construiască propriul drum, să ajute comunitatea și să aducă schimbări semnificative în viața altor fete și femei.

Tatiana Tesliuc